Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Natura cucerește orașul

Debarcaderul Verde

În această vară, Dâmbovița a căpătat efervescența râurilor care trec prin metropolele europene. Lângă Biblioteca Națională a României se află Debarcaderul Verde, un spațiu de socializare și întâlnire cu natura chiar în mijlocul Capitalei, realizat de Strongbow și partenerii săi.

Debarcaderul Verde este o instalație înverzită în mod natural, compus dintr-un debarcader umbros, un ponton plutitor verde, o insula din plante naturale și o livadă de meri plutitori în miniatură (pentru o experiență completă, click pe imagine de pe desktop, tap pe telefonul mobil).

În acest spațiu alternativ, unde intrarea este liberă, de la finalul lunii iulie și până în toamnă, bucureștenii sunt invitați să participe la concerte organizate pe malul apei, să se plimbe cu prietenii și să urmărească întreceri între ambarcațiuni. Un mod inedit de a petrece timpul- organizat pentru prima dată pe malurile Dâmboviței, reprezintă serile de filme până aproape de miezul nopții (pentru o experiență completă, click pe imagine de pe desktop, tap pe telefonul mobil).

În ultimul week-end al lunii august, începând cu ora 21.00, pe ecranul amenajat va fi proiectată o selecție de filme Urban by Nature și scurtmetraje românești, care au ca subiect legătura omului cu natura în mai multe comunități. Sâmbătă și duminică, programul la Debarcaderul Verde include la de la 19.00 la 20.00 DJ Set, iar de la 21.00 la 22.00 proiecții Shorts UP, urmate până la miezul nopții de un al doilea DJ Set.

2,5 milioane de străini au vizitat România în 2016, conform cifrelor Institutului Național de Statistică, din care 1,1 milioane au trecut prin București.

După 1990, treptat, zonele cenușii ale Bucureștiului au capătat culoare. Urmând modelul Pragăi, Budapestei, Varșoviei, Capitala are un centru vechi cu terase și cluburi pline aproape în fiecare noapte și neratate de turiștii străini. Există, însă, bucăți care nu au fost încă scoase în valoare, deși au un potențial imens. Spre deosebire de alte metropole care s-au clădit de o parte și de alta a unor cursuri de apă mari, Bucureștiul a neglijat malurile Dâmboviței, iar râul a fost canalizat numai cu scopul de a nu produce inundații la ploi abundente.

Dâmbovița are cursul său și istoria sa, lucruri pe care puțini din cei care-i stau aici le cunosc. Râul care trece prin București pe o lungime de 22 de kilometri izvorăște din Munții Făgăraș asigură energia electrică în toate localitățile comunei prahovene Moeciu, iar numele Dâmbovița vine din slavonul foaie de stejar, pentru că în scrierile de acum câteva secole se spune că aducea pe curs frunze de stejar din amonte.

Vara aceasta, Dâmbovița s-a umplut de viață. Altădată betonată, gri, neprietenoasă, a fost cucerită de natură, se ascultă muzică, se proiectează filme și au loc concursuri de vâslit canotca, organizate de Mila 21 și Asociația Ivan Patzaikin. 

Dacă aveți vreme, treceți pe la #Debarcaderulverde, unde evenimentele durează până după jumătatea lui septembrie. La finalul acestui text aveți o galerie foto relevantă cu ce s-a întâmplat până acum (pentru o experiență completă, click pe imagine de pe desktop, tap pe telefonul mobil).

Dacă sunteți curioși cum și-au amenajat alte orașe mari din Europa cursurile de apă care le traversează, găsiți aici mai multe fotografii- un exemplu este Ljubljanica, râul care trece prin capitala Sloveniei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Frumoasa ideea, dar intai de toate ar trebui ca primaria sa asigure deratizarea☹️
    • Like 0
  • Un fel de Vama Veche, Sfântu-Gheorghe (deltă) sau Corbu în mijlocul Bucureştiului! Fain. Faţă de kitsch-ul edilitar-pascal... pare a fi o minunăţie! Nu vreau să fiu cârcotaşul de serviciu, dar sunt curios cât o să rămână aşa... cât timp o să le ia unora să spurce locul?
    • Like 0
  • Presupunând că scriu bine și argumentat, care sunt practic pașii pentru a fi, scuzați vanitatea, unul dintre editorialiștii platformei? Cum se trimit articolele pentru evaluare, tot prin ”Comentarii”?
    • Like 1
  • check icon
    Cum arată varianta slavonă pentru „foaie de stejar” ? Cuvântul „foaie” este de origine latină, nu ? E cunoscut până în America de Sud ....

    • Like 0
    • @
      Дъб, dămb, meaning "oak",
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult