Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Natura cucerește orașul

Debarcaderul Verde

În această vară, Dâmbovița a căpătat efervescența râurilor care trec prin metropolele europene. Lângă Biblioteca Națională a României se află Debarcaderul Verde, un spațiu de socializare și întâlnire cu natura chiar în mijlocul Capitalei, realizat de Strongbow și partenerii săi.

Debarcaderul Verde este o instalație înverzită în mod natural, compus dintr-un debarcader umbros, un ponton plutitor verde, o insula din plante naturale și o livadă de meri plutitori în miniatură (pentru o experiență completă, click pe imagine de pe desktop, tap pe telefonul mobil).

În acest spațiu alternativ, unde intrarea este liberă, de la finalul lunii iulie și până în toamnă, bucureștenii sunt invitați să participe la concerte organizate pe malul apei, să se plimbe cu prietenii și să urmărească întreceri între ambarcațiuni. Un mod inedit de a petrece timpul- organizat pentru prima dată pe malurile Dâmboviței, reprezintă serile de filme până aproape de miezul nopții (pentru o experiență completă, click pe imagine de pe desktop, tap pe telefonul mobil).

În ultimul week-end al lunii august, începând cu ora 21.00, pe ecranul amenajat va fi proiectată o selecție de filme Urban by Nature și scurtmetraje românești, care au ca subiect legătura omului cu natura în mai multe comunități. Sâmbătă și duminică, programul la Debarcaderul Verde include la de la 19.00 la 20.00 DJ Set, iar de la 21.00 la 22.00 proiecții Shorts UP, urmate până la miezul nopții de un al doilea DJ Set.

2,5 milioane de străini au vizitat România în 2016, conform cifrelor Institutului Național de Statistică, din care 1,1 milioane au trecut prin București.

După 1990, treptat, zonele cenușii ale Bucureștiului au capătat culoare. Urmând modelul Pragăi, Budapestei, Varșoviei, Capitala are un centru vechi cu terase și cluburi pline aproape în fiecare noapte și neratate de turiștii străini. Există, însă, bucăți care nu au fost încă scoase în valoare, deși au un potențial imens. Spre deosebire de alte metropole care s-au clădit de o parte și de alta a unor cursuri de apă mari, Bucureștiul a neglijat malurile Dâmboviței, iar râul a fost canalizat numai cu scopul de a nu produce inundații la ploi abundente.

Dâmbovița are cursul său și istoria sa, lucruri pe care puțini din cei care-i stau aici le cunosc. Râul care trece prin București pe o lungime de 22 de kilometri izvorăște din Munții Făgăraș asigură energia electrică în toate localitățile comunei prahovene Moeciu, iar numele Dâmbovița vine din slavonul foaie de stejar, pentru că în scrierile de acum câteva secole se spune că aducea pe curs frunze de stejar din amonte.

Vara aceasta, Dâmbovița s-a umplut de viață. Altădată betonată, gri, neprietenoasă, a fost cucerită de natură, se ascultă muzică, se proiectează filme și au loc concursuri de vâslit canotca, organizate de Mila 21 și Asociația Ivan Patzaikin. 

Dacă aveți vreme, treceți pe la #Debarcaderulverde, unde evenimentele durează până după jumătatea lui septembrie. La finalul acestui text aveți o galerie foto relevantă cu ce s-a întâmplat până acum (pentru o experiență completă, click pe imagine de pe desktop, tap pe telefonul mobil).

Dacă sunteți curioși cum și-au amenajat alte orașe mari din Europa cursurile de apă care le traversează, găsiți aici mai multe fotografii- un exemplu este Ljubljanica, râul care trece prin capitala Sloveniei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Frumoasa ideea, dar intai de toate ar trebui ca primaria sa asigure deratizarea☹️
    • Like 0
  • Un fel de Vama Veche, Sfântu-Gheorghe (deltă) sau Corbu în mijlocul Bucureştiului! Fain. Faţă de kitsch-ul edilitar-pascal... pare a fi o minunăţie! Nu vreau să fiu cârcotaşul de serviciu, dar sunt curios cât o să rămână aşa... cât timp o să le ia unora să spurce locul?
    • Like 0
  • Presupunând că scriu bine și argumentat, care sunt practic pașii pentru a fi, scuzați vanitatea, unul dintre editorialiștii platformei? Cum se trimit articolele pentru evaluare, tot prin ”Comentarii”?
    • Like 1
  • check icon
    Cum arată varianta slavonă pentru „foaie de stejar” ? Cuvântul „foaie” este de origine latină, nu ? E cunoscut până în America de Sud ....

    • Like 0
    • @
      Дъб, dămb, meaning "oak",
      • Like 0


Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

sustinatori calin georgescu

Nu absolut toți români, inclusiv fețe bisericești, au înțeles și simțit atunci solidar, nu toți au fost de acord cu acest pas fundamental pentru emergența în istorie a României. Orbire, îngustime, nepăsare. (În imagine, susținători ai lui Călin Georgescu, la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor/ foto: Inquam Photos/ George Călin)

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult