Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Nici nu a ieșit bine din închisoare și Piedone a simțit nevoia să facă ceva pentru a se simți bărbat

Piedone Foto - Inquam Photos/ George Călin

 Foto - Inquam Photos/ George Călin

„Păpușe!"

E cel mai grețos apelativ pe care i-l poți atribui unei femei. Nu înseamnă respect, afecțiune sau admirație. Este expresia unei relații de putere între un bărbat și fata sau femeia căreia i se adresează.

Păpușa este prin definiție un obiect care arată foarte bine dar are un corp inert, fără voință proprie. Este proprietatea celui care o deține și poate ce face ce vrea cu ea. Proprietate, da. Exact asta cred unii bărbați în raport cu femeile din viața lor. Că le sunt fiice, soții, colege de serviciu sau subordonate.

Sau tinere instituționalizate într-un centru pentru minori.

Nici nu a ieșit bine din pușcărie și Piedone a simțit nevoia să facă ceva pentru a se simți bărbat din nou. E adevărat, penitenciarele nu sunt chiar locul în care să îți poți exersa masculinitatea. Și ce-a zis el, ia las' că vin eu la primărie și am să mă make man great again. Ei, și cu cine să facă el asta? Cu niște femei care nu se pot apăra, evident. Cu directoarea centrului de minori. Cu tânăra însărcinată, care nu este altceva decât o victimă și fix expunerea asta publică îi trebuia.

Dacă neregulile din centrul respectiv necesitau o demitere, lucrul ăsta trebuia făcut instituțional, printr-o anchetă făcută de primărie și o decizie comunicată oficial, invocând un articol de lege. Circoteca aia televizată nu era pentru tinerii instituționalizați. Aia era pentru orgoliul lui Piedone, care trebuia să compenseze umilința anilor petrecuți după gratii cu ceva care să-i ofere satisfacție.

Eventual, ceva prin care să-i umilească pe ceilalți.

Judecând după numărul de aprecieri, like-uri și inimioare date filmării, Piedone știe foarte bine ce face. Își cunoaște bine electoratul. Printre susținătorii lui sunt deja unii care acuză tânăra însărcinată. Adică blamarea victimei, cum fac mulți dintre dacii liberi din țara asta.

Circ, pomeni, obediență, cruci, icoane, familie tradițională. Pare a fi o rețetă electorală cu care n-ai cum sa dai greș în România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • S-ar putea că Piedone să facă parte din ROMORA (vezi asemănarea denumirii, pe care doresc să o promovez, cu o organizație mafiotă italiană)
    • Like 1
  • Nume check icon
    Este foarte interesant faptul ca TOATE televiziunile umbla dupa astfel de specimene si ii fac reclama gratis la televizor. Eu cred ca astfel de persoane nu ar mai trebui promovat deloc de o televiziune serioasa, Audienta este importanta, dar paca nici chiar asa.
    • Like 8
    • @ Nume
      Nu au ce căuta în aceeași frază "promovarea lui Piedone" și "televiziune serioasă". Ar trebui să se excludă reciproc. Din păcate, televiziunile trebuie să facă bani, adică audiență, iar pentru asta sunt în stare de orice. Mi-e silă...
      • Like 1
  • Scarba fata de "protagonist" si fata de toti cretinii de sustinatori.
    • Like 3


Îți recomandăm

CTP--

Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Copil furios / sursa foto: Profimedia

Școala românească, deși ar trebui să fie primul spațiu de siguranță, a devenit un loc al performanței mecanice, unde succesul se măsoară în note, nu în caractere. Absența educației emoționale lasă copiii fără cuvinte pentru a-și exprima frustrarea, frica sau nevoia de apartenență, transformând aceste stări în pumni sau în agresiuni online.

Citește mai mult