Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Nici nu a ieșit bine din închisoare și Piedone a simțit nevoia să facă ceva pentru a se simți bărbat

Piedone Foto - Inquam Photos/ George Călin

 Foto - Inquam Photos/ George Călin

„Păpușe!"

E cel mai grețos apelativ pe care i-l poți atribui unei femei. Nu înseamnă respect, afecțiune sau admirație. Este expresia unei relații de putere între un bărbat și fata sau femeia căreia i se adresează.

Păpușa este prin definiție un obiect care arată foarte bine dar are un corp inert, fără voință proprie. Este proprietatea celui care o deține și poate ce face ce vrea cu ea. Proprietate, da. Exact asta cred unii bărbați în raport cu femeile din viața lor. Că le sunt fiice, soții, colege de serviciu sau subordonate.

Sau tinere instituționalizate într-un centru pentru minori.

Nici nu a ieșit bine din pușcărie și Piedone a simțit nevoia să facă ceva pentru a se simți bărbat din nou. E adevărat, penitenciarele nu sunt chiar locul în care să îți poți exersa masculinitatea. Și ce-a zis el, ia las' că vin eu la primărie și am să mă make man great again. Ei, și cu cine să facă el asta? Cu niște femei care nu se pot apăra, evident. Cu directoarea centrului de minori. Cu tânăra însărcinată, care nu este altceva decât o victimă și fix expunerea asta publică îi trebuia.

Dacă neregulile din centrul respectiv necesitau o demitere, lucrul ăsta trebuia făcut instituțional, printr-o anchetă făcută de primărie și o decizie comunicată oficial, invocând un articol de lege. Circoteca aia televizată nu era pentru tinerii instituționalizați. Aia era pentru orgoliul lui Piedone, care trebuia să compenseze umilința anilor petrecuți după gratii cu ceva care să-i ofere satisfacție.

Eventual, ceva prin care să-i umilească pe ceilalți.

Judecând după numărul de aprecieri, like-uri și inimioare date filmării, Piedone știe foarte bine ce face. Își cunoaște bine electoratul. Printre susținătorii lui sunt deja unii care acuză tânăra însărcinată. Adică blamarea victimei, cum fac mulți dintre dacii liberi din țara asta.

Circ, pomeni, obediență, cruci, icoane, familie tradițională. Pare a fi o rețetă electorală cu care n-ai cum sa dai greș în România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • S-ar putea că Piedone să facă parte din ROMORA (vezi asemănarea denumirii, pe care doresc să o promovez, cu o organizație mafiotă italiană)
    • Like 1
  • Nume check icon
    Este foarte interesant faptul ca TOATE televiziunile umbla dupa astfel de specimene si ii fac reclama gratis la televizor. Eu cred ca astfel de persoane nu ar mai trebui promovat deloc de o televiziune serioasa, Audienta este importanta, dar paca nici chiar asa.
    • Like 8
    • @ Nume
      Nu au ce căuta în aceeași frază "promovarea lui Piedone" și "televiziune serioasă". Ar trebui să se excludă reciproc. Din păcate, televiziunile trebuie să facă bani, adică audiență, iar pentru asta sunt în stare de orice. Mi-e silă...
      • Like 1
  • Scarba fata de "protagonist" si fata de toti cretinii de sustinatori.
    • Like 3


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult