Într-o primă ieșire publică după trei ani de tăcere, președintele Curții de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a făcut astăzi la Interviurile Europa FM bilanțul furturilor de la bugetele publice, central și locale.
2,1 miliarde de euro, nu lei, au furat sau deturnat angajații statului din banii contribuabililor.
Nicolae Văcăroiu spune că în cele mai multe cazuri este vorba despre corupție, neglijență în serviciu, legislație în permanentă schimbare care a dus la erori uriașe. Și abuzuri incredibile comise chiar la nivel guvernamental, precum emiterea unei legi, aplicarea ei și implicit cheltuirea banilor din buget, fără emiterea normelor de aplicare. „Așa ceva e nul de drept!” spune Nicolae Văcăroiu. Deși l-am rugat, Nicolae Văcăroiu a refuzat să acuze nominal, să atace primari sau miniștri. Mai are doi ani de mandat și probabil, nu vrea să supere pe nimeni înainte de a se retrage la pensie. Poate așa se explică și faptul că, în ciuda unui număr uriaș de sezizări penale trimise în ultimii ani la parchete (675 din 2007 încoace), inspectorii nu au făcut plângere împotriva niciunui demnitar.
Aflați mai mult:
O imagine cât un început de dosar DNA. Unde au încăput 600 de milioane de euro?
„Filmează ăștia și ne vede ăia de la DNA!” La ce program s-a uitat Fiscul de Revelion
A nominalizat însă Guvernul Victor Ponta care, în 2014, a luat de la Investiții 2 miliarde de lei pentru a-i da arbitrar autorităților locale. A împărțit banii din fondul de rezervă prin ordonanțe, deși destinatarii nu aveau nicio urgență, spune președintele Curții de Conturi.
„E îngrijorător faptul că aceste 2 miliarde s-au dus la creșterea rezervei Guvernului și au plecat către primării. S-au dus deci către alte destinații, deci au majorat fondul de rezervă. Ceea ce mă îngrijorează că restul de valoare de investiții prevăzute în buget, dați afară din 26 de miliarde, 3 sau 6 și rămân 20 de miliarde, banii ăia trebuiau utilizați cu maximă eficiență”, a spus la Europa FM, Nicolae Văcăroiu.
Autoritățile locale, la rândul lor, au cheltuit banii cu aceeași „responsabilitate”. Iată ce au constatat inspectorii Curții de Conturi (vezi ultimul raport al instituției, la pagina 66)
„De la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (n.m. condus atunci de Liviu Dragnea) s-au efectuat plăți în sumă de 910 mii lei pentru finanțarea unor obiective de investiții prin PNDL (n.m. Programul Național de Dezvoltare Locală), amplasate pe terenuri aflate în litigiu, fapt pentru care respectivele obiective de investiții nu s-au mai realizat, întrucât beneficiarii nu aveau toate aprobările/avizele necesare (ex.: certificate de urbanism, autorizație de construcție etc.)”.
Ce să mai spui?
Nu-mi vine în gând decât o replică a unui procuror DNA pe care l-am întrebat odată cum reacționează oamenii politici odată ajunși în birourile lor. „Unii se bucură la gândul că i-am prins doar cu atât”.
Raportul Curții de Conturi arată cum și cu cât au jecmănit angajații statului bugetul, cu cât cinism și cu cât curaj.
Pe el cred că s-ar putea construi sute de dosare penale mari.
Că cele mici ar fi cu miile. Iată un exemplu, tot din raportul Curții de Conturi.
„La Ministerul pentru Sociatatea Informațională nu au fost respectate prevederile legale referitoare la buna gestiune financiară în utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat ca urmare a nerespectării, de către entitatea auditată, a principiilor economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice având în vedere că pentru unele autoturisme din parcul auto al ministerului au fost prestate și decontate servicii de spălare periodică neeconomicoase (două spălări auto la un autoturism în aceeași zi; două spălări ale motorului mașinii în cursul unei luni etc.); prejudicierea bugetului MSI prin decontarea unor servicii de spălătorie auto, pentru autoturisme care în anul 2014 nu se aflau în folosința MSI”.
Doar că între Curtea de Conturi și DNA, pe de o parte, și Curtea de Conturi și ANAF, pe de altă parte, nu par a se fi legat prietenii prea stânse.
Inspectorii din cele trei instituții se acuză reciproc că nu fac bine calculele.
Iar una dintre cele mai mari fraude constatate de inspectorii Curții, reclamată la DNA de acum trei ani, nu a ieșit încă din sertar. Este vorba despre vânzarea unui teren în valoare de 500 de milioane de euro, de către o mare instituție a statului unui privat cu 2 euro metrul pătrat, deși piața spunea că valoarea lui era de 1.500 de euro metrul pătrat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pai asta.i obiectul muncii curtii de conturi,sa verifice si sa spuna ce.a constatat,cu punct si virgula....