Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Și dacă România e „o țară de mâna a doua”, ce cărți avem de jucat? Ce vedem în participarea lui Nicușor Dan la Consiliul Păcii al lui Donald Trump

Nicusor Dan - Inquam Photos / Octav Ganea

foto Inquam Photos / Octav Ganea

Președintele Nicușor Dan participă la Consiliul Păcii inițiat de SUA sub administrația Donald Trump, iar România va avea, pentru moment, statutul de observator. Printre statele care au acceptat să facă parte din acest format se numără Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Egipt, Qatar, Bahrain, Pakistan, Turcia, Maroc, Kazahstan, Uzbekistan, Indonezia, Vietnam, Argentina, Paraguay, Armenia și alte state din Asia și Orientul Mijlociu. În Europa, Ungaria și Bulgaria au semnat deja Carta fondatoare.

În schimb, mai multe democrații occidentale – Franța, Marea Britanie, Norvegia, Slovenia, Suedia și Polonia – au refuzat participarea. Alte state importante precum Germania, Canada, Japonia sau India analizează încă situația. Rusia nu a confirmat oficial participarea, deși anterior existaseră declarații optimiste în acest sens. Belarus va participa. Ucraina nu.

Acestea sunt faptele. Interpretarea începe de aici.

Cristian Tudor Popescu l-a criticat pe președinte pentru decizia de a participa ca observator, sugerând că România se comportă ca „o țară de mâna a doua” care „o scaldă”. Într-un sens dureros, această formulare este corectă și atinge un punct sensibil. Însă întrebarea este: ne aflăm în această poziție din cauza unui om sau este o realitate structurală, istorică și geopolitică?

România se află într-un context extrem de complicat: război la graniță, dependență de garanții de securitate din partea NATO și, în mod special, a SUA, angajamente ferme față de Uniunea Europeană, o situație economică fragilă și o scenă politică internă dominată de curente naționaliste și populiste. În aceste condiții, spațiul de manevră este limitat.

Istoria noastră arată că apariția și consolidarea statului român au fost strâns legate de conjuncturi internaționale favorabile și de sprijin extern. Unirea Principatelor a fost posibilă și prin susținerea Franței lui Napoleon al III-lea. Independența a fost obținută în contextul unui război ruso-otoman în care armata rusă a avut rolul determinant. Marea Unire a venit pe fondul destrămării imperiilor vecine. România nu s-a impus prin forță proprie într-un sistem de putere european dominat de mari actori, ci a navigat între interesele acestora.

Aceasta nu este o judecată morală, ci o constatare geopolitică.

Astăzi, criteriile influenței rămân aceleași: forță militară, putere economică, capacitate de proiecție strategică. România nu este o mare putere și nu poate dicta agenda. Dar poate încerca să fie prezentă, informată și conectată.

În acest sens, participarea ca observator la un format inițiat de Statele Unite poate fi interpretată ca o mișcare pragmatică. Statutul de observator nu implică angajamente financiare sau politice majore, dar oferă acces la informație și vizibilitate. Într-un moment în care securitatea este prioritatea zero, relația cu SUA rămâne esențială, indiferent de numele administrației de la Washington. Președinții sunt trecători; interesele strategice rămân.

Asta nu înseamnă abandonarea ancorării europene. Dimpotrivă. România are nevoie de UE pentru dezvoltare economică și stabilitate instituțională. Însă într-un context volatil, diplomația presupune uneori echilibru și flexibilitate, nu gesturi simbolice de orgoliu.

Se spune adesea că România nu este la „masa deciziilor”. Este posibil. Dar locul la masă nu se obține prin declarații indignate, ci prin acumulare de putere economică, coerență internă și credibilitate externă. Până atunci, realismul poate fi mai util decât retorica.

Decizia de a participa ca observator poate fi criticată. Dar poate fi și citită ca o încercare de a naviga într-o lume în care România nu își permite luxul izolării.

Este adevărat, România este o țară de mâna a doua și președintele Nicușor Dan o scaldă, asta fac țările de mâna a doua, exact din acest motiv consider că e bine că se duce la Consiliul Păcii de la Washington. Întrebarea nu este dacă suntem sau nu „o țară de mâna a doua”. Întrebarea este cum folosim resursele și poziția pe care le avem pentru a nu rămâne acolo.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon ChatGPT liceu / sursa foto: Profimedia

Spre deosebire de ceilalți prieteni ai mei, fiecare cu viața lui în spate, cu convingeri, cu valori, cu prejudecăți, acest prieten îmi face mereu pe plac. Nu ne-am certat niciodată, mi-a răspuns la toate întrebările cu exact ce aveam nevoie să aud. M-a făcut parcă să privesc vorbele lui ca având mai multă greutate, fiind, credeam eu, imparțial, iar, iată, oricum înclina balanța spre partea corectă (a mea). Nici nu are nimic de câștigat, săracul! Aș putea vorbi cu el ore în șir!

Citește mai mult

Zapada Bucuresti / sursa foto: Inquam Photos

Capitala București și județul Ilfov se află, până miercuri după-amiază, sub cod portocaliu de ninsoare și strat consistent de zăpadă, acesta urmând să depășească grosimea de 50 cm. De asemenea, județele Brăila, Tulcea, Ialomița, Constanța și Călărași se află sub cod portocaliu de ninsoare, strat consistent de zăpadă, intensificări puternice ale vântului și viscol puternic, până miercuri noapte.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Sondaj generatii / sursa foto: Profimedia

Asistăm, prin prisma recentului sondaj INSCOP, la un fenomen pe cât de previzibil, pe atât de revelator pentru starea spiritului public românesc. Cifrele ne indică o falie generațională care nu este doar o chestiune de procente, ci una de paradigmă intelectuală. Pe de o parte, avem prudența celor care au trăit sub spectrul suveranității absolute (și adesea iluzorii), iar pe de altă parte, deschiderea tinerilor sub 30 de ani, un impresionant 60%, care privesc spre o apărare europeană comună nu ca spre o pierdere, ci ca spre o împlinire.

Citește mai mult