Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Niște prieteni străini care au venit la Galați au rămas siderați că un oraș la Dunăre cu un asemenea potențial nu oferă plimbări și legături navale cu alte destinații

Galați navă

Foto: Profimedia Images

Astăzi, 29 iunie, celebrăm Ziua Internațională a Dunării.

Fluviul Dunărea străbate prin cursul său de 2.858 kilometri, 10 state și 4 capitale.

Economia orașelor riverane Dunării ar trebui să fie dependentă de specularea poziționării la acest fluviu, prin facilitățile de transport și comerț, construcții de nave și ambarcațiuni, turism și mijloacele de agrement pe care care le oferă.

Din păcate, în România, orașele porturi la Dunăre au decăzut economic rând pe rând după 1990, în loc să prospere. 

Galațiul, unul dintre porturile renumite ale lumii, care apărea pe toate hărțile europene și mondiale în perioada ante- și interbelică, unde a funcționat Comisia Europeană a Dunării între 1856-1938, nu mai are nici pe departe forța economică pe care o deținea cândva, când reprezenta principala poartă de export de cereale și cherestea și de import a diferitelor mărfuri, reprezenta nodul de legătură între Occident și Orient pentru pasagerii care debarcau de pe piroscafurile sosite de la Viena aparținând firmei austriece DDSG și se îmbarcau pe navele maritime cu destinația Istanbul.

Orașul era conectat pe cale navală cu porturile importante ale lumii (Odessa, Londra, Marsilia, Anvers) și cu localitățile riverane Dunării din România. 


Chiar și în perioada comunistă, activitatea portuară era una ridicată, iar cursele de pasageri funcționau tot după un orar prestabilit. 

Din 1999, transportul de pasageri a fost suspendat, acum există doar câteva încercări ale unor privați de a oferi plimbări pe Dunăre cu ambarcațiuni de mică capacitate. De anul acesta, Consiliul Județean Galați oferă cu vaporașul propriu, în week-end, plimbări către podul de la Brăila. 

Dar administrația locală și societățile de navigație nu s-au implicat pentru reconectarea navală cu Brăila sau alte orașe port și Delta Dunării. Cu totul ar fi alta situația dacă o parte dintre turiștii care se îmbarcă numai de la Tulcea ar fi plecat către Deltă și de la Galați, ar fi cheltuit banii aici, contribuind la prosperitatea comunității.  

Ca să nu mai vorbim de vizibilitatea de care ar beneficiat orașul, atrăgând alte investiții.

În urmă cu câțiva ani, niște prieteni străini care au venit la Galați au rămas siderați că un oraș cu un asemenea potențial datorat amplasării la Dunăre nu oferă plimbări și legături navale cu diferite destinații. Realitatea este că nu există nicio strategie de turism lansată de autorități, de atragere a navelor de croazieră pline de turiști, care, deși circulă pe Dunăre, aleg alte destinații și trec pe lângă Galați. 

Cu toate că vaporul cu zbaturi „Tudor Vladimirescu" acostat la Galați, ce aparține Navrom S.A. este unic în Europa, fiind cel mai vechi vapor cu zbaturi funcțional, acesta nu este valorificat turistic, zace în uitare, dă semne clare de degradare după ce a fost restaurat în urmă cu mai bine de două decenii într-un mod neprofesionist, neconform cu originalul. Este scos doar pentru alimentare și cu ocazia unor evenimente, la comandă politică.

Sunt speranțe de redresare în viitor a activității portuare și implicit de valorificare economică prin construirea terminalului multimodal de containere în Port Bazinul Nou și modernizarea portului mineralier, a danelor din Portul Docuri. 

Cât privește transportul de călători și valorificarea turistică, nu s-au făcut pașii așteptați, cu toate că poziționarea la Dunăre oferă un avantaj fantastic în această direcție.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cativa entuziasti au construit o replica a unui panzar moldovenesc de pe timpul lui Stefan cel Mare. Erau implicate si institutiile statului. A fost renovat cu OSB ?!?
    • Like 0
  • Am trecut prin Galați și singura amintire pe care o păstrez a fost că nu am reușit să mâncăm niciun preparat din pește proaspăt.
    Mai degrabă aș reveni în Tulcea, de unde am luat un vapor pe brațul Sulina, care ne-a dus până în mijlocul deltei, la Mila 23, unde am fost cazați chiar în căsuța în care a copilărit marele Patzaichin. Prefer oricând să vizitez Delta Dunării, să mă plimb cu lotca pe canale, să văd pelicanii și să mănânc toate felurile de pește până mă satur, decât să fac (ce?) în Galați...
    Btw, am înțeles că s-a investit în retehnologizarea combinatului siderurgic, deci gălățenii ar trebui să se bucure că vor avea oportunități de dezvoltare industrială. Turismul... să fie la cine are atracții turistice... că de plimbat cu vaporașul, pot să mă plimb și în Herăstrău :)
    • Like 0
  • Crayven check icon
    La Galati se pune beton peste tot. Și bile.
    N-au PSDei timp de navigație și alte OZNuri
    • Like 0
  • Tin minte cum pe la inceputul anilor 2000 cuvantul "siderat" a aparut in vorbirea din Romania. Probabil ca exista si inainte prin dictionare, dar nu l-am auzit la TV, la radio, in filme, nu l-am intalnit prin carti. Vine din franceza si inseamna "impietrit, incremenit, uimit". Nu mai locuiam de ceva timp in Romania, dar veneam in tara in fiecare vara. Intr-o vara nu era nimeni "siderat", vara urmatoare aparusera "sideratii" (un grup de umor (cred ca "Voua") folosea termenul "sidefat").
    Titlul ma duce la idea ca pe strazile Galatiului dai din loc in loc de straini impietriti (in capul lor isi fac ciorile cuib, iar la picioare se culca cainii vagabonzi); "impietritii" fiind ramasi asa de la lipsa calatoriilor cu vaporasul pe Dunare.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult