Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Niște prieteni străini care au venit la Galați au rămas siderați că un oraș la Dunăre cu un asemenea potențial nu oferă plimbări și legături navale cu alte destinații

Galați navă

Foto: Profimedia Images

Astăzi, 29 iunie, celebrăm Ziua Internațională a Dunării.

Fluviul Dunărea străbate prin cursul său de 2.858 kilometri, 10 state și 4 capitale.

Economia orașelor riverane Dunării ar trebui să fie dependentă de specularea poziționării la acest fluviu, prin facilitățile de transport și comerț, construcții de nave și ambarcațiuni, turism și mijloacele de agrement pe care care le oferă.

Din păcate, în România, orașele porturi la Dunăre au decăzut economic rând pe rând după 1990, în loc să prospere. 

Galațiul, unul dintre porturile renumite ale lumii, care apărea pe toate hărțile europene și mondiale în perioada ante- și interbelică, unde a funcționat Comisia Europeană a Dunării între 1856-1938, nu mai are nici pe departe forța economică pe care o deținea cândva, când reprezenta principala poartă de export de cereale și cherestea și de import a diferitelor mărfuri, reprezenta nodul de legătură între Occident și Orient pentru pasagerii care debarcau de pe piroscafurile sosite de la Viena aparținând firmei austriece DDSG și se îmbarcau pe navele maritime cu destinația Istanbul.

Orașul era conectat pe cale navală cu porturile importante ale lumii (Odessa, Londra, Marsilia, Anvers) și cu localitățile riverane Dunării din România. 


Chiar și în perioada comunistă, activitatea portuară era una ridicată, iar cursele de pasageri funcționau tot după un orar prestabilit. 

Din 1999, transportul de pasageri a fost suspendat, acum există doar câteva încercări ale unor privați de a oferi plimbări pe Dunăre cu ambarcațiuni de mică capacitate. De anul acesta, Consiliul Județean Galați oferă cu vaporașul propriu, în week-end, plimbări către podul de la Brăila. 

Dar administrația locală și societățile de navigație nu s-au implicat pentru reconectarea navală cu Brăila sau alte orașe port și Delta Dunării. Cu totul ar fi alta situația dacă o parte dintre turiștii care se îmbarcă numai de la Tulcea ar fi plecat către Deltă și de la Galați, ar fi cheltuit banii aici, contribuind la prosperitatea comunității.  

Ca să nu mai vorbim de vizibilitatea de care ar beneficiat orașul, atrăgând alte investiții.

În urmă cu câțiva ani, niște prieteni străini care au venit la Galați au rămas siderați că un oraș cu un asemenea potențial datorat amplasării la Dunăre nu oferă plimbări și legături navale cu diferite destinații. Realitatea este că nu există nicio strategie de turism lansată de autorități, de atragere a navelor de croazieră pline de turiști, care, deși circulă pe Dunăre, aleg alte destinații și trec pe lângă Galați. 

Cu toate că vaporul cu zbaturi „Tudor Vladimirescu" acostat la Galați, ce aparține Navrom S.A. este unic în Europa, fiind cel mai vechi vapor cu zbaturi funcțional, acesta nu este valorificat turistic, zace în uitare, dă semne clare de degradare după ce a fost restaurat în urmă cu mai bine de două decenii într-un mod neprofesionist, neconform cu originalul. Este scos doar pentru alimentare și cu ocazia unor evenimente, la comandă politică.

Sunt speranțe de redresare în viitor a activității portuare și implicit de valorificare economică prin construirea terminalului multimodal de containere în Port Bazinul Nou și modernizarea portului mineralier, a danelor din Portul Docuri. 

Cât privește transportul de călători și valorificarea turistică, nu s-au făcut pașii așteptați, cu toate că poziționarea la Dunăre oferă un avantaj fantastic în această direcție.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cativa entuziasti au construit o replica a unui panzar moldovenesc de pe timpul lui Stefan cel Mare. Erau implicate si institutiile statului. A fost renovat cu OSB ?!?
    • Like 0
  • Am trecut prin Galați și singura amintire pe care o păstrez a fost că nu am reușit să mâncăm niciun preparat din pește proaspăt.
    Mai degrabă aș reveni în Tulcea, de unde am luat un vapor pe brațul Sulina, care ne-a dus până în mijlocul deltei, la Mila 23, unde am fost cazați chiar în căsuța în care a copilărit marele Patzaichin. Prefer oricând să vizitez Delta Dunării, să mă plimb cu lotca pe canale, să văd pelicanii și să mănânc toate felurile de pește până mă satur, decât să fac (ce?) în Galați...
    Btw, am înțeles că s-a investit în retehnologizarea combinatului siderurgic, deci gălățenii ar trebui să se bucure că vor avea oportunități de dezvoltare industrială. Turismul... să fie la cine are atracții turistice... că de plimbat cu vaporașul, pot să mă plimb și în Herăstrău :)
    • Like 0
  • Crayven check icon
    La Galati se pune beton peste tot. Și bile.
    N-au PSDei timp de navigație și alte OZNuri
    • Like 0
  • Tin minte cum pe la inceputul anilor 2000 cuvantul "siderat" a aparut in vorbirea din Romania. Probabil ca exista si inainte prin dictionare, dar nu l-am auzit la TV, la radio, in filme, nu l-am intalnit prin carti. Vine din franceza si inseamna "impietrit, incremenit, uimit". Nu mai locuiam de ceva timp in Romania, dar veneam in tara in fiecare vara. Intr-o vara nu era nimeni "siderat", vara urmatoare aparusera "sideratii" (un grup de umor (cred ca "Voua") folosea termenul "sidefat").
    Titlul ma duce la idea ca pe strazile Galatiului dai din loc in loc de straini impietriti (in capul lor isi fac ciorile cuib, iar la picioare se culca cainii vagabonzi); "impietritii" fiind ramasi asa de la lipsa calatoriilor cu vaporasul pe Dunare.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult