Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Notele la examen nu reflectă neapărat inteligența, ci mai degrabă eșecul sistemului educațional

Rezultate bac 2020

Iată-ne la finalul Evaluării Naționale. Ca în fiecare an, chit că vorbim despre evaluări sau bacalaureat, părerile sunt împărțite, taberele sunt numeroase iar atât elevii, cât și părinții sunt dezamăgiți profund, ori foarte încântați.

Amăgire și dezamăgire

Oricui mă întreabă despre calitatea învățământului în România îi spun că este unul ridicat. Firește, nu peste tot. Cel puțin asta am primit, asta am oferit, asta am auzit și văzut. Cum fiecare pădure și are uscăturile ei, e aproape imposibil să mulțumești pe toată lumea și cunoaștem deja minusurile, lipsa de resurse în unele zone, dar și lipsa de interes din partea mai-marilor. 

Părinții și elevii au păreri similare

Nu se întâmplă în fiecare an ca părerile să fie similare. Și eu m-am uitat cu un ochi tremurând la ultimul subiect de la limba română. Un text narativ-subiectiv nu poate încă să fie apreciat corect, just, echilibrat. Nu sunt de vină profesorii corectori, ci creatorii acestor variante de examen. Practic, toată lumea este pusă în dificultate. Se poate face mult mai ușor departajarea între corect/ incorect printr-un eseu argumentativ sau chiar un rezumat. Avem niște linii clare. Descrierea este subiectivă și vine mai mult din sufletul elevului, nu din mintea sa.

Cât de umilitor este pentru un elev?

Adolescenții pot simți eșecul prin toți porii. Laude cui a reușit, cu puțin sau mai mult noroc, să ia nota 10, rușine celor care nu au fost creativi. Creativitatea se evaluează după ce s-au făcut ore de scriere creativă. Evaluăm, deseori, ceva ce nu facem. Aceste evaluări nu reflectă și nu fac departajarea cinstită pentru admiterea la liceu. Există pentru că există, pentru că trebuie. Suntem codași la citit, așadar poate vom trata, cândva, cauza, nu doar efectul.

Nota 10 dintr-un sat e aceeași notă de 10 de la oraș?

Ne preocupă de ani buni această întrebare și stă pe buzele tuturor părinților și elevilor. Am intrat într-un firesc nefiresc, iar cei care la oraș își dau ultimii bani pe meditații, pregătiri suplimentare la centre de specialitate concurează, de multe ori, cu un cofraj de ouă și sticle de lapte proaspăt. Se practică și știm cu toții asta. Dar scopul scuză mijloacele, nu?

S-a ținut cont de pandemie?

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, susține că s-a ținut cont de perioada pandemiei în elaborarea subiectelor. Recunosc, gradul de dificultate nu a fost unul ridicat, iar cei mai talentați și agili dintre elevi vor reuși, fără dar și poate, să obțină o notă mare.

Există și părți bune?

Pot aprecia și aplauda pașii pe care îi facem, pe cei în direcția potrivită. Într-un final se pune accentul pe subiecte ofertante, nu se mai cer comentarii cu limbaj de lemn – care au și ele rostul lor, dar fără eficiență în ziua de azi – și păreri ale altor critici. Se încurajează exprimarea liberă, creativă, astfel încât elevii să poată ieși din zona de online, de replici monosilabice și răspunsuri scurte. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult