Foto: Inquam Photos/ Sabin Cîrstoveanu
După viteza de propagare din primele etape și lipsa unor informații concrete despre noul virus, soluția rămânerii acasă părea să fie singura care va face ca lucrurile să nu scape de sub control. Toate țările care au făcut-o din pripă au avut un vârf al contaminării mult mai scăzut decât cele care au ezitat sau au experimentat o imunitate de turmă, care azi se dovedește prin teste a fi fost utopică.
Însă cu cât populația stătea mai mult acasă, cu atât era mai evident că o astfel de situație nu avea cum să fie perpetuată fără să ne ducă într-un crah economic ce ne-ar fi întors cu decenii în urmă. După șocul inițial, emoțiile excesive au început să dispară, făcând din ce în ce mai mult loc unor analize și soluții lucide, de natură a salva economia și, până la urmă, bunăstarea populației. Alternativa nu mai era între moarte și sărăcie. Exista o soluție de mijloc, care urma să asigure tranziția până la momentul găsirii unui vaccin. Soluția se numea „să învățam să trăim alături de virus”. Acesta era planul acceptat și promovat la unison și care a stat la baza deciziei guvernelor de a relaxa măsurile de izolare, pentru a salva ce se mai poate din economiile țărilor afectate.
Astăzi vedem cum acest plan este defunct în condițiile în care o minoritate deloc de neglijat îl consideră total inutil. Să învățam să trăim alături de virus? Serios? În primul rând, nu avem ce învăța, pentru că știm totul deja. Și, în al doilea rând, despre ce virus vorbim?
Toți suntem experți în virusologie și cu cât sursele sunt mai obscure, cu atât mai bine. Pentru că experții și oficialii ăștia ne mint tot timpul, nu-i așa? De altfel, sursele sunt validate în primul rând de opiniile puternice pe care deja le avem. Iar acest timp de comportament este demonstrat de studii psihologice consacrate. În primul rând, e vorba de tendința umană de a filtra informațiile pe care le primim, evitându-le pe cele care ne contrazic opiniile deja formate. În al doilea rând, cu cât ignoranța este mai mare, cu atât opiniile sunt mai ferme și nu există îndoieli. Știu, sună neplăcut, dar așa suntem toți croiți...
Iată câteva paragrafe relevante dintr-un comentariu [1] scris în toamna anului trecut.
„În martie 2014, Washington Post a realizat un studiu în SUA pe un eșantion național reprezentativ, în contextul invaziei Crimeei de către Rusia. Întrebarea pusă a fost: cum ar trebui să acționeze SUA în Ucraina?
În condițiile în care 2/3 dintre americani susțineau că urmăresc situația cel puțin oarecum indeaproape, rezultatele sondajului au fost surprinzătoare. Deși doar unul din șase americani a putut identifica Ucraina pe hartă, s-a descoperit o strânsă corelație între ignoranța lor și preferințele în ce privește calea pe care ar trebui să o urmeze SUA: cu cât eroarea de poziționare pe hartă a Ucrainei a fost mai mare, cu atât apetitul pentru o intervenție militară a SUA a fost și el mai ridicat. Cu alte cuvinte, cu cât populația a fost mai ignoranța în ce privește situația geopolitică, cu atât a avut opinii mai ferme în ce privește intervenția militară a SUA.
Este doar o ipostază a unei tendințe extrem de îngrijorătoare cu care ne confruntăm, iar România nu face excepție. Este vorba de o aversiune generală la opinia specialiștilor într-un domeniu sau altul. Că este vorba despre utilizarea vaccinurilor, forma Pământului, politica monetară a Băncilor Centrale, ca să dau câteva exemple, oricine este calificat să se pronunțe și să decidă. Spoiala de cunoștințe pe care internetul poate să o ofere celor până mai ieri novici creează iluzia unei discuții de la egal la egal cu cei care au acumulat o experiență de o viață într-un domeniu. (...)
Aceste abordări de grup sunt un amplificator al unor tendințe individuale documentate de psihologi și numite “efectul Dunning-Kruger” după numele psihologilor care l-au studiat. Concluzia studiului lor este îngrijorătoare: cu cât cineva este mai incompetent, cu atât mai mare certitudinea că este foarte calificat pentru ceea ce face. Această tendință nu doar că îi afectează procesul decizional și rezultatele acestuia, dar îl împiedică și să conștientizeze și să corecteze situația în care se găsește.
Suntem atât de încrezători în noi înșine și atât de siguri că adevărurile noastre sunt mai presus de oricare adevăruri ale altora, indiferent cine sunt ei, încât, de multe ori, incompetenții sfârșesc prin a fi ultimii care realizează că greșesc. Iar când realitatea îi contrazice, fie apelează la crearea unei realități paralele, fie apelează la o soluție fără greș: teoria conspirației.”
Problema este că această minoritate contestatară va fi cea care va decide evoluțiile economice viitoare. Iar asta se vede cu claritate în toate țările care au redeschis prematur spațiile publice, iar acum sunt nevoite să le închidă la loc. Minoritatea celor care cred că știu tot va decide prosperitatea economică a majorității populației.
Este însă un lucru pe care un guvern responsabil nu ar trebui să-l tolereze. Niciun guvern nu ar trebui să fie atât de inconștient încât să-și imagineze că băncile centrale vor putea tipări la nesfârșit bani, fără că, în final, să se ajungă la hiperinflație. După cum niciun guvern nu ar trebui să aștepte ca populația să se dumirească singură în legătură cu faptul că își joacă viața la ruleta rusească. Un singur glonț în butoiul pistolului, deci șanse mici să mori...?
Tocmai am văzut extremele între care poate să penduleze psihicul maselor. La începutul pandemiei, toată lumea era scandalizată de faptul că se face mult prea puțin pentru o epidemie atât de periculoasă, că ar trebui să se testeze mai mult și că gravitatea situației este mult subevaluată de către autorități. După mai puțin de trei luni, pendulul basculase în cealaltă extremă. Totul era o cacealma, o mare păcăleală, pentru că „gripa” nu justifica în nicun fel măsurile abuzive luate de oficiali.
Cu o astfel de instabilitate emoțională nu poți lupta cu o pandemie.
Motiv pentru care este esențial să ne readucem capul pe umeri și să dăm crezare celor calificați și informați și să privim în lume. Iar dacă pozele din cosmos sunt trucate ca să ascundă faptul că Pământul este plat, gropile comune din Brazilia, SUA sau Italia, nebunia din spitalele suprasolicitate și oamenii rămași cu sechele pe viață sunt cât se poate de reale.
Glonțul există. De câte ori aveți curajul să apăsați pe trăgaci, sperând că veți scăpa?
Articol preluat de pe blogul autorului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ciocoimea Dâmboviţeană simte cum se cufundă corabia, ori mai bine zis pluta asta nenorocită ce rătăceşte de multă vreme fără noimă şi pe care o tot cârmesc aiurea ca într-o beţie fără de sfârşit. Precum şobolanii turbaţi, încep să se muşte tot mai aprig unul pe altul stuchind sofisme delirante despre libertăţi şi sclavie, reconstrucţie economică şi grija faţă de pulime (că doar se apropie votul). Grija le e de fapt la cum să conserve furăciunile de ieri şi la cum să-şi asigure furăciunea de mâine. Pentru asta calcă pe cadavre, chiar cu riscul de a deveni ei înşişi aşişderea. Aşa să-i ajute Dumnezeu!
Dar cei ce nu cred au fost idioti cumpliti si asa vor ramine pe viata
Le citesti idiotenile si te uimesti
Oameni cu profesii cu copii si familie
Pacat ca prostimea exista
Aceiasi care nu cred ca exista climate change sau ca traim o vrajeala de democratie
din astea a ramas numai partea cu loaza/repetentul clasei - de succes!!!
Graficele şi articolele vremii ne dau şi modul de evoluţie al valurilor: primul atenuat - oamenilor nu le venea să creadă - şi altul ascuţit şi înalt, datorită relaxării, teoriei conspiraţiei, a Ligilor Anti-Mască şi pur şi simplu a oboselii şi uzurii unei stări de asediu.
Al doilea val a lovit din plin.
Problema e dacă suntem dispuşi să învăţăm din lecţiile istoriei. E drept că SARS nu este gripă. Există temeri că situaţia actuală nu se va opri decât prin vaccin. Scenariul DINŢI DE FIERĂSTRĂU - perioade de carantină care vor alterna cu perioade de semi-relaxare - e unul destul de realist.
Avem la îndemână netul şi poate posibilitatea de a reinventa economia, sau de a reinventa măcar acea parte care să ne permită o economie de avarie. Nu suntem cea mai norocoasă generaţie, dar nici generaţia războiului n-a dus-o prea roz.
Nici măcar nu ne uităm pe worldometers să vedem cum stau diverse țări. Austria, Germania, cum naiba au făcut? Chiar Italia care acum suflă și-n iaurt. Deci este posibil. Dacă am fi avut un comportament responsabil n-am fi ajuns aici. N-au aceia 2 creiere de căciulă ci-l folosesc bine pe cel din dotare.
Înălțimea dinților de fierăstrău este persistentă și în creștere. Unele țări, ca Cehia, a avut o creștere rapidă după relaxare, din cauza unor focare izolate însă au remediat. E din ce in ce mai clar, numai amenzile uriașe au funcționat. Omul nostru poartă masca lăsată, să fie acolo în caz de control. Încă o dovadă că la români doar asta merge. Controlul, biciul, amenda.
Ne revoltăm pe guvern, că de ce n-a făcut lege. Poate nici ei nu și-și închipuit că trebuie să ne deseneze cineva ce-i aia carantină, izolare, boală, moarte. Când arde, stingi repede focul, nu stai la dezbateri. Starea de urgență a fost și în alte părți vag definită, s-a guvernat tot prin ordonanțe. Numai că ei n-au un CCR corupt care se pune de-a bățul. Dovada că interesul e 100% politic, au declarat amenzile neconstituționale exact atunci când părea că am scăpat. De când știe CCR epidemiologie? Putea foarte bine invoca articolul ( tot din constituție!) privind apărarea vieții.
Ne place ori nu, ăsta-i nivelul. Și cei care au reușit trăiesc într-un fel cu virusul. Numai că ei îl țin la respect prin responsabilitate, disciplină, reacție rapidă. România nu are nimic din toate astea.
Indiciul nr.2: aceeași constituție prevede obligația de a face totul pentru apărarea sănătății și vieții. Bine a spus un autor, au citit constituția pe sărite ori au ales din ea ce-au vrut.
Puteți citi proiectul de lege în care se spune ca unor copii de grupa mică ce-i aia și ailaltă. Parcă am fi un popor bătut în cap, dacă asta vă place...
PS: acum au amânat votul până luni. Săracii parlamentari și senatori, sunt obosiți, mai trebuia un pic tărăganat, să mai crească un pic cifrele.
CCR si Avocatul Poporului, la ora actuala sunt niste avocati ai unei minoritati toxice, care gasesc portite legale sa=si motiveze decizii cu consecinte dezastruoase pentru tara asta si locuitorii ei , dar cu avantaje vremelnice pentru o clica de infractori.
Cand te numesti functionar public si dai decizii cu asemenea consecinte , pai esti bun de puscarie.
Ca sa nu mai vorbesc ca au creeat oportunitatea de terorism biologic fara consecinte. Noroc ca suntem atat de tampiti incat ne detonam bombele singuri ,nu avem nevoie de ajutor.
Acum, politicienii sunt conectati la adevarate masinarii de marketing care inteleg f bine capabilitatile de actiune si procesare ale publicului tinta. De asta mint , manipuleaza si se comporta ca atare , asa sunt consiliati de specialisti , singurul lor scop este sa adune voturi. Si o fac pentru ca merge si specialistii in manipulare stiu asta.
Daca acum 30-40 de ani, politicienii aveau un anumit procent de intuitie sau plan individual ,acum ei sunt oglinda electoratului pe care il vaneaza.
Ponta este un exemplu de politician cameleonic si fara de scrupule , minte cu nerusinare pentru ca stie cu precizie ca tehnica functioneaza si daca lumea nu-si mai aminteste ce spunea ieri , cum sa mai asteptam sa citeasca si sa-si aminteasca despre gripa spaniola ?