Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Nu-l înghit pe Soroș

Văz că pentru prima dată în istoria alegerilor postdecembriste e trecut pe buletinele de vot, cu cerneală simpatică, un anume domn Nimeni. Personajul are un nume, trăiește undeva prin America, dar în România practic nimeni n-are habar cine și ce este.

Lumea nu-l cunoaște, dar îl știe – las` că-i știm noi p`ăștia ai lui Soroș. Ce face Nimeni Soroș? Are niște agenți plătiți pe-aici, mai ales ăia care n-are nume daco-romane. Ce face agenții lu Soroș? Păi, vrea să-l termine de tot pe bunul biet român.

Să nu mai aivă voie omu` să bea o țuică-două, nici porc sau miel să taie de Crăciun, de Paște, sau invers, aoleu, invers, vine nunta poponarilor peste noi, nu să mai face copii, românași în România, pe care să-i aruncăm la ghenă, să-i punem la munci sau să-i uităm pe undeva cu o tabletă în brațe, nici banii de botez, cununie sau îngropăciune, ca să-l îngrășăm pe popa cu ei, n-o să mai avem, că ne aduce Soroș și Bruselu la sapă de lemn...

Pentru uzul celor care mai păstrează câte-un neuron lucid prin țeastă, încerc să le comunic următoarele:

George Soros, pe numele real György Schwartz, maghiar de origine evreiască, s-a născut la Budapesta în 1930. La vârsta de 13 de ani a trăit ocuparea Ungariei de către naziști, fiind nevoit să se ascundă, împreună cu familia, sub o identitate creștină pentru a scăpa de trimiterea în lagăr. Apoi, invadarea Ungariei de către sovietici.

În 1947, a reușit să plece în Anglia. A studiat la celebra London School of Economics, pe care a absolvit-o ca Master of Science. A fost unul dintre elevii preferați ai filosofului Karl Popper, de la care a preluat conceptul de societate deschisă.

Pentru a obține prima slujbă în sectorul financiar, a trimis scrisori tuturor băncilor comerciale din Londra, și una l-a angajat.

Nu a avut funcții de stat, a fost toată viața un speculator de bursă și investitor, genial, se pare, de vreme ce a câștigat multe miliarde. N-a fost niciodată cercetat, nici măcar acuzat pentru corupție, a plătit doar o amendă piperată pentru „folosire incorectă de informații”, după lungi procese cu statul francez.

De ani buni încoace, Soros nu se mai ocupă de afaceri. Finanțează programe pentru promovarea democrației și societății deschise în peste 60 de state, cu peste 600 milioane dolari pe an. A avut contribuții majore la tranziția pașnică de la comunism la capitalism, sprijinind mișcări ca Solidaritatea în Polonia, Carta `77 în Ceholsovacia, sau pe savantul disident Andrei Sakharov în URSS. A donat circa 100 milioane dolari în ajutorul celor loviți de criza din 2008-2009 în țările din Europa Centrală și de Est.

La 86 de ani, Soros este în acea etapă a vieții în care dă, nu vine să ia. De ce o face? Pentru că detestă totalitarismele fascist și comunist, naționalismul și rasismul, pe care le-a cunoscut cum v-am spus.

L-a susținut pe Obama, a luptat împotriva alegerii lui Bush Jr. și Donald Trump. Convingerile și acțiunile lui sunt fățișe. Sprijină peste tot pe unde poate libertatea, deschiderea, nediscriminarea între oameni.

Votând ca năucii ca să scăpăm de căpcăunul din basme Soroș, în 2016, ne întoarcem nici măcar la „Nu ne vindem țara!” al anilor `90, căci acum e vorba de furat, de furat țara cu totul de către Soroș, Brusel, multinaționale, Occidentul perfid. Votăm ca să ne fure, domle, liniștiți, români de-ai noștri.

De fapt, sunt reînviate „agenturilii” despre care zbiera Ceaușescu, ca să-i dăm dreptate drăguțului dictator.

Și mai trist este că în spatele acestui vot împotriva străinului cotropitor, echivalent cu înfierarea imperialismului american de către comuniști, se ascunde o năzuință sinceră și foarte românească: pentru că ești român, bun român, să fii plătit de la stat cu o leafă bunișoară. Și pensia bașca, cum ar zice Conu Leonida. 

Pe cei care se reped să scotocească acum, îi anunț că își pierd timpul degeaba: n-am nicio treabă cu Soros, n-am călcat vreodată pragul vreunui ong finanțat de el. Ar fi trebuit s-o fac, ca ziarist.

Nu știu pe ce voi pune ștampila duminică. O să intru în cabina de vot ca într-un magazin alimentar second-hand, să-mi aleg ceva din grămadă, și mă hotărăsc atunci.

Ce știu sigur însă e că gogoașa cu Soros n-o s-o înghit, pentru simplul motiv că nu-mi plac gogoșile, nici cele americănești, nici cele românești. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult