Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nu-l înghit pe Soroș

Văz că pentru prima dată în istoria alegerilor postdecembriste e trecut pe buletinele de vot, cu cerneală simpatică, un anume domn Nimeni. Personajul are un nume, trăiește undeva prin America, dar în România practic nimeni n-are habar cine și ce este.

Lumea nu-l cunoaște, dar îl știe – las` că-i știm noi p`ăștia ai lui Soroș. Ce face Nimeni Soroș? Are niște agenți plătiți pe-aici, mai ales ăia care n-are nume daco-romane. Ce face agenții lu Soroș? Păi, vrea să-l termine de tot pe bunul biet român.

Să nu mai aivă voie omu` să bea o țuică-două, nici porc sau miel să taie de Crăciun, de Paște, sau invers, aoleu, invers, vine nunta poponarilor peste noi, nu să mai face copii, românași în România, pe care să-i aruncăm la ghenă, să-i punem la munci sau să-i uităm pe undeva cu o tabletă în brațe, nici banii de botez, cununie sau îngropăciune, ca să-l îngrășăm pe popa cu ei, n-o să mai avem, că ne aduce Soroș și Bruselu la sapă de lemn...

Pentru uzul celor care mai păstrează câte-un neuron lucid prin țeastă, încerc să le comunic următoarele:

George Soros, pe numele real György Schwartz, maghiar de origine evreiască, s-a născut la Budapesta în 1930. La vârsta de 13 de ani a trăit ocuparea Ungariei de către naziști, fiind nevoit să se ascundă, împreună cu familia, sub o identitate creștină pentru a scăpa de trimiterea în lagăr. Apoi, invadarea Ungariei de către sovietici.

În 1947, a reușit să plece în Anglia. A studiat la celebra London School of Economics, pe care a absolvit-o ca Master of Science. A fost unul dintre elevii preferați ai filosofului Karl Popper, de la care a preluat conceptul de societate deschisă.

Pentru a obține prima slujbă în sectorul financiar, a trimis scrisori tuturor băncilor comerciale din Londra, și una l-a angajat.

Nu a avut funcții de stat, a fost toată viața un speculator de bursă și investitor, genial, se pare, de vreme ce a câștigat multe miliarde. N-a fost niciodată cercetat, nici măcar acuzat pentru corupție, a plătit doar o amendă piperată pentru „folosire incorectă de informații”, după lungi procese cu statul francez.

De ani buni încoace, Soros nu se mai ocupă de afaceri. Finanțează programe pentru promovarea democrației și societății deschise în peste 60 de state, cu peste 600 milioane dolari pe an. A avut contribuții majore la tranziția pașnică de la comunism la capitalism, sprijinind mișcări ca Solidaritatea în Polonia, Carta `77 în Ceholsovacia, sau pe savantul disident Andrei Sakharov în URSS. A donat circa 100 milioane dolari în ajutorul celor loviți de criza din 2008-2009 în țările din Europa Centrală și de Est.

La 86 de ani, Soros este în acea etapă a vieții în care dă, nu vine să ia. De ce o face? Pentru că detestă totalitarismele fascist și comunist, naționalismul și rasismul, pe care le-a cunoscut cum v-am spus.

L-a susținut pe Obama, a luptat împotriva alegerii lui Bush Jr. și Donald Trump. Convingerile și acțiunile lui sunt fățișe. Sprijină peste tot pe unde poate libertatea, deschiderea, nediscriminarea între oameni.

Votând ca năucii ca să scăpăm de căpcăunul din basme Soroș, în 2016, ne întoarcem nici măcar la „Nu ne vindem țara!” al anilor `90, căci acum e vorba de furat, de furat țara cu totul de către Soroș, Brusel, multinaționale, Occidentul perfid. Votăm ca să ne fure, domle, liniștiți, români de-ai noștri.

De fapt, sunt reînviate „agenturilii” despre care zbiera Ceaușescu, ca să-i dăm dreptate drăguțului dictator.

Și mai trist este că în spatele acestui vot împotriva străinului cotropitor, echivalent cu înfierarea imperialismului american de către comuniști, se ascunde o năzuință sinceră și foarte românească: pentru că ești român, bun român, să fii plătit de la stat cu o leafă bunișoară. Și pensia bașca, cum ar zice Conu Leonida. 

Pe cei care se reped să scotocească acum, îi anunț că își pierd timpul degeaba: n-am nicio treabă cu Soros, n-am călcat vreodată pragul vreunui ong finanțat de el. Ar fi trebuit s-o fac, ca ziarist.

Nu știu pe ce voi pune ștampila duminică. O să intru în cabina de vot ca într-un magazin alimentar second-hand, să-mi aleg ceva din grămadă, și mă hotărăsc atunci.

Ce știu sigur însă e că gogoașa cu Soros n-o s-o înghit, pentru simplul motiv că nu-mi plac gogoșile, nici cele americănești, nici cele românești. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristi Danilet - fb

Practic: Prin această soluție se atestă că toți cei care au inițiat, anchetat și judecat în cazul Danileț au greșit. Este vorba de un număr de 18 judecători români de la Inspecția Judiciară, CSM și ICCJ – printre ei și actualul președinte al instanței supreme – care au încălcat legea, sancționând pe nedrept un magistrat. În procedura de la CEDO au intervenit de partea Guvernului patru cunoscute asociații, a căror poziție a fost infirmată de CEDO. foto Facebook/ Cristi Danileț

Citește mai mult

Lia Savonea

Se spune că natura are oroare de vid. Acolo unde există un gol, el va fi umplut, indiferent cu ce, pentru că aceasta este legea naturală. Vidul din Justiție a fost umplut de Savonea. Este Savonea o surpriză? Un șoc? O revelație urâtă? A creat ea singură, ca un mastermind diabolic, rețeaua care controlează astăzi Justiția? Nu a văzut nimeni ce face?

Citește mai mult

Otto Uwe Keul

În ultimii 15 ani, numărul de furnizori de fructe și legume locali ai Lidl România a crescut de la 70 la peste 500. 2025 a însemnat și depășirea unei borne- în sezon, pe rafturile magazinele lanțului de retail s-au găsit numai roșii românești 100%, urzici, leurdă, lobodă, ștevie, mărar, pătrunjel, ceapă verde 100%, pepeni 100%, zmeură și afine 100%, adică produse local. Încurajați de rezultate și de afacerile în creștere, agricultorii au început să exporte prin Lidl România- anul acesta, au ieșit peste granițe peste 1.600 de tone de legume și fructe spre Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria.

Citește mai mult