Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nu-l înghit pe Soroș

Văz că pentru prima dată în istoria alegerilor postdecembriste e trecut pe buletinele de vot, cu cerneală simpatică, un anume domn Nimeni. Personajul are un nume, trăiește undeva prin America, dar în România practic nimeni n-are habar cine și ce este.

Lumea nu-l cunoaște, dar îl știe – las` că-i știm noi p`ăștia ai lui Soroș. Ce face Nimeni Soroș? Are niște agenți plătiți pe-aici, mai ales ăia care n-are nume daco-romane. Ce face agenții lu Soroș? Păi, vrea să-l termine de tot pe bunul biet român.

Să nu mai aivă voie omu` să bea o țuică-două, nici porc sau miel să taie de Crăciun, de Paște, sau invers, aoleu, invers, vine nunta poponarilor peste noi, nu să mai face copii, românași în România, pe care să-i aruncăm la ghenă, să-i punem la munci sau să-i uităm pe undeva cu o tabletă în brațe, nici banii de botez, cununie sau îngropăciune, ca să-l îngrășăm pe popa cu ei, n-o să mai avem, că ne aduce Soroș și Bruselu la sapă de lemn...

Pentru uzul celor care mai păstrează câte-un neuron lucid prin țeastă, încerc să le comunic următoarele:

George Soros, pe numele real György Schwartz, maghiar de origine evreiască, s-a născut la Budapesta în 1930. La vârsta de 13 de ani a trăit ocuparea Ungariei de către naziști, fiind nevoit să se ascundă, împreună cu familia, sub o identitate creștină pentru a scăpa de trimiterea în lagăr. Apoi, invadarea Ungariei de către sovietici.

În 1947, a reușit să plece în Anglia. A studiat la celebra London School of Economics, pe care a absolvit-o ca Master of Science. A fost unul dintre elevii preferați ai filosofului Karl Popper, de la care a preluat conceptul de societate deschisă.

Pentru a obține prima slujbă în sectorul financiar, a trimis scrisori tuturor băncilor comerciale din Londra, și una l-a angajat.

Nu a avut funcții de stat, a fost toată viața un speculator de bursă și investitor, genial, se pare, de vreme ce a câștigat multe miliarde. N-a fost niciodată cercetat, nici măcar acuzat pentru corupție, a plătit doar o amendă piperată pentru „folosire incorectă de informații”, după lungi procese cu statul francez.

De ani buni încoace, Soros nu se mai ocupă de afaceri. Finanțează programe pentru promovarea democrației și societății deschise în peste 60 de state, cu peste 600 milioane dolari pe an. A avut contribuții majore la tranziția pașnică de la comunism la capitalism, sprijinind mișcări ca Solidaritatea în Polonia, Carta `77 în Ceholsovacia, sau pe savantul disident Andrei Sakharov în URSS. A donat circa 100 milioane dolari în ajutorul celor loviți de criza din 2008-2009 în țările din Europa Centrală și de Est.

La 86 de ani, Soros este în acea etapă a vieții în care dă, nu vine să ia. De ce o face? Pentru că detestă totalitarismele fascist și comunist, naționalismul și rasismul, pe care le-a cunoscut cum v-am spus.

L-a susținut pe Obama, a luptat împotriva alegerii lui Bush Jr. și Donald Trump. Convingerile și acțiunile lui sunt fățișe. Sprijină peste tot pe unde poate libertatea, deschiderea, nediscriminarea între oameni.

Votând ca năucii ca să scăpăm de căpcăunul din basme Soroș, în 2016, ne întoarcem nici măcar la „Nu ne vindem țara!” al anilor `90, căci acum e vorba de furat, de furat țara cu totul de către Soroș, Brusel, multinaționale, Occidentul perfid. Votăm ca să ne fure, domle, liniștiți, români de-ai noștri.

De fapt, sunt reînviate „agenturilii” despre care zbiera Ceaușescu, ca să-i dăm dreptate drăguțului dictator.

Și mai trist este că în spatele acestui vot împotriva străinului cotropitor, echivalent cu înfierarea imperialismului american de către comuniști, se ascunde o năzuință sinceră și foarte românească: pentru că ești român, bun român, să fii plătit de la stat cu o leafă bunișoară. Și pensia bașca, cum ar zice Conu Leonida. 

Pe cei care se reped să scotocească acum, îi anunț că își pierd timpul degeaba: n-am nicio treabă cu Soros, n-am călcat vreodată pragul vreunui ong finanțat de el. Ar fi trebuit s-o fac, ca ziarist.

Nu știu pe ce voi pune ștampila duminică. O să intru în cabina de vot ca într-un magazin alimentar second-hand, să-mi aleg ceva din grămadă, și mă hotărăsc atunci.

Ce știu sigur însă e că gogoașa cu Soros n-o s-o înghit, pentru simplul motiv că nu-mi plac gogoșile, nici cele americănești, nici cele românești. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult