Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Nu sunt de acord cu închiderea ReTeveiului

​Cea mai recentă defulare a canalului răufăcătorului fugar Sebastian Ghiță, față de jurnalista Iulia Marin, ucisă de o afecțiune psihică gravă, și față de toți cei suferinzi de astfel de maladii, a produs o reacție masivă de condamnare din partea societății civile din România. Există și voci, politicieni, jurnaliști, organizații neguvernamentale care cer închiderea acestui post.

​Am semnat, împreună cu colegii de la Republica, petiția de protest. Cred că CNCD este obligat să se ocupe de acest subiect. Dar cu închiderea România TV n-aș fi de acord.

O vreme m-a preocupat somarea postului să-și schimbe numele, să i se interzică folosirea cuvântului România. Apoi, mi-am dat seama că nici asta n-ar fi corect. Pentru că n-ar ține seama întru totul de realitate.

​N-am putut și nici n-am să pot vreodată să exclam: „Români, vă iubesc!”. O parte considerabilă din acest popor este alcătuită din ființe aflate la limita de jos a umanului. Indivizi lacomi, îndrăgostiți de minciună, șpăgari sau nervoși că n-au și ei o funcție în care să li se dea șpagă, dictatoriali – măcar acasă, cu familia, dacă în altă parte n-au unde – ignoranți și proști de șmecheri, românoși, ortodocsoși, conspiraționiști, antioccidentaliști, putiniști, votanți aur și șoșoacă. Ratați care se nutresc cu bârfe și scandal. Bucuroși de răul altuia. Ei sunt reteveii, publicul fidel al ReTeveiului.

Democratic, cuvânt străin și dușmănos pentru retevei, este ca și ei să aibă postul lor de televiziune, acolo unde se simt oameni. Aceasta este hrana spirituală care le merge la casa sufletului. Nu e drept să-i lipsești de ea.

​Cât privește persoanele care apar sub numele de jurnaliști la România TV, sunt pentru ca acestea să aibă un loc de muncă, tot așa cum sunt pentru legalizarea bordelurilor.

La urma urmelor, democrația înseamnă să înveți să trăiești în aceeași țară cu cei pe care îi detești.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult