Puține momente din perioada postdecembristă au pus România într-o cumpănă atât de dramatică precum cea de astăzi. Privind în urmă, către anii dinainte de 1989, îmi apar în minte cozile la pâine, la butelii ori la smântână, stingerea impusă la ore fixe, tanti Ludmila și culesul castanelor pentru școală, precum și muncile agricole la care eram trimiși în sprijinul plății datoriilor externe. La Crăciun, tata reușea uneori să aducă acasă câteva portocale – mereu necoapte – iar eu nu înțelegeam de ce stârneau atât de mult entuziasm. Îmi revin în minte contrabandiștii care vindeau pe ascuns cafea Alvorada sau țigări Kent, monede paralele menite să cumpere bunăvoința unui doctor sau a unui funcționar de care aveai nevoie. Într-o lume raționalizată și sever supravegheată, până și un gest aparent neînsemnat, precum ascultarea piesei „Pasărea Colibri” a trupei Phoenix, se transforma într-un veritabil act de rezistență.

Nenea Caragiale ne-a cunoscut cel mai bine. “Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale”. Suntem, iată, din nou, în același punct. Am avut pentru câteva zile senzația unei amânări a dezastrului. Pur și simplu, așa ne-a sunat unora dintre noi amânarea alegerilor.

În ultimii 17 ani, de când a aderat la Uniunea Europeană, România a devenit un beneficialr net al fondurilor europene. România a absorbit fonduri în valoare de 90,84 miliarde de euro de la UE și a plătit, la rândul său, la bugetul Uniunii Europene suma de 29,21 miliarde de euro. A rezultat astfel un plus de 61,6 miliarde euro, absorbție netă de fonduri nerambursabile reușită de țara noastră în 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană. Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană), declară într-un interviu pentru Republica că fondurile europene ne consolidează progresul, evoluția ca societate și, evident, partea de democrație. Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Am intrat în UE, suntem în NATO, dar cumva am uitat de unde am plecat. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

​Cea mai recentă defulare a canalului răufăcătorului fugar Sebastian Ghiță, față de jurnalista Iulia Marin, ucisă de o afecțiune psihică gravă, și față de toți cei suferinzi de astfel de maladii, a produs o reacție masivă de condamnare din partea societății civile din România.