Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nu trece săptămână fără scumpiri la motorină sau benzină. Dacă Guvernul insistă cu plafonarea prețurilor produselor alimentare, faliment scrie pe mulți

Benzină

Foto: Getty Images

Combustibilul se scumpește tot mai mult. Nu trece săptămână fără câțiva bani adăugați la litrul de motorină sau benzină. Problema e la motorină, unde ar trebui de urgență să facem ce fac grecii, italienii și alții: au un sistem de accize mai redus pentru motorină. Prețul la motorină e mult sub cel de la benzină, diferențele de preț sunt semnificative.

În prezent, la noi, prețul la motorina standard e între 6,95 lei / litru și 7,13 lei / litru (am luat din Monitorul Prețurilor prețurile pe o rază de 5 km). La motorina premium, prețul a trecut de mult timp de 7 lei: e între 7,31 lei / litru și 7,62 lei / litru. Se îndreaptă spre 8 lei / litru. Din acest preț, 60% sunt taxe, care intră în bugetul de stat (TVA, accize și altele).

Nici nu vreau să mă gândesc ce e în mintea agricultorilor din România, cu prețurile astea în creștere exponențială la motorină, cu prețuri la electricitate triplate și cu prețuri la îngrășăminte dublate. Dacă ne mai lovește și un an secetos sau ploios, am pus pe butuci agricultura pentru ani buni. Dacă Guvernul ăsta chiar insistă până la capăt cu plafonarea produselor alimentare (bazate pe agricultura care gâfâie), faliment scrie pe mulți. Mai ales pe consumatori. Criză alimentară de-a dreptul. Taman ce începeam să scoatem capul și să mai rezolvăm din importuri...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Este clar ca pare o acțiune foarte bine gândită sau foarte bine exploatata la nivel global de problemele create de debalansarea lanțurile de furnizare din timpul pandemiei de către anumit tari sau companii.
    Problema noastră ca țară este ca noi nu avem politicieni și guvernanți destul de pricepuți sa înțeleagă și sa lupte cu astfel de profesiotsiti, pe lansa contactele mai mult decât dezavantajoase - încheiate de statul roman - practic la orice.
    Chiar nu știu ce o sa se întâmple. Dacă nu se intervine cu ceva vor fi probleme sociale destul de grave, dar și dacă se intervine nu cred ca vor fi diferențe prea mari pentru ca nu avem cu cine sa rezolvam astfel de situații. Chiar suntem pe cont propriu. Singur speranță este sa se mai liniștească pandemia. Și cam atât.
    • Like 0


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult