O analiză la cald a programului de guvernare. Ce promite noua Coaliție și cum va crește pensiile din gazele de la Marea Neagră

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Deblocarea exploatării gazelor din Marea Neagră devine obiectiv asumat de Guvernul Cîțu, iar cu fondurile obținute din redevențe noul executiv promite, printre altele, să echilibreze sistemul național de pensii.

Deși, prin programul de guvernare nu este asumată într-o formă concretă punerea în aplicare a măririlor stabilite prin legea pensiilor – acea creștere de 40 – cu o majorare anuală cu rata inflației și minim 58,5% din rata de creștere a salariului mediu brut pe economie, surpriza o regăsim în documentul de aproape 300 de pagini în dreptul exploatării gazelor din Marea Neagră, un proiect controversat, blocat, care are la bază o lege de pe vremea executivului Dăncilă și care a oprit exploatările din Marea Neagră. 

Guvernul vrea să finanțeze sistemul de pensii din punerea în mișcare a acestor exploatării iar asta ne arată că promisiunile de majorare a pensiilor nu pot fi acoperite de randamentul actual al economiei și nici din venituri, în condițiile în care prin același program, Guvernul își asumă să nu crească ori să introducă noi taxe. Totuși se promit din nou o mai bună colectare, simplificarea sistemului fiscal, digitalizarea ANAF, etc.

Cum vor fi împărțiți banii obținuți din exploatarea gazelor din Marea Neagră

Unele estimări spun că dezvoltarea resurselor din Marea Neagră ar putea aduce bugetului de stat circa 26 de miliarde de dolari, în total, până în 2040. Singura certitudine este că nimeni nu e avantajat dacă stăm cu aceste zăcăminte ascunse, ba chiar România s-a trezit recent cu un rival important la Marea Neagră, Turcia. Iar aici începe această competiție: cine va aduce primul gazele la țărm.

Potrivit documentului, redeventele vor fi folosite astfel:

- O treime pentru tranzitia verde

- O treime pentru extinderea retelelor de gaze naturale

- O treime pentru echilibrarea sistemului de pensii

Guvernul insistă cu ideea unei Bănci de Dezvoltare

Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (National Promotional Bank) – este o idee vehiculată de mai multe Guverne în ultimii ani și s-a regăsit și în Planul Național de Investiții și Relansare Economică prezentat la începutul lunii iulie, anul acesta, de Guvernul Orban. Știm din acest plan că Banca Națională de Dezvoltare (BND) ar urma să acopere circa 23% din nevoile de finanțare neacoperite pentru mai multe segmente de piață printre care infrastructura mare, cercetare, eficiență energetică, IMM-uri sau agricultură. Executivul Cîțu își asumă înființarea acestei instituții prin reorganizarea EXIMBANK, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri și Fondul Român de Contragarantare, pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a schemelor de sprijin pentru finanțare curentă și investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană, sub coordonarea Ministerul Finanțelor;

Astfel de instrumente pot fi regăsite în întreaga lume iar bugetul de stat împreună cu bani de la Uniunea Europeană ar putea forma coșul cu surse de finanțare. Principiul după care vor funcționa este însă unul foarte important: trebuie din start eliminată orice formă de politizare a acestora – de la management și până la alte criterii și priorități de finanțare.

Poșta vrea rețea națională de încărcare a autovehiculelor electrice

Poșta Română va înființa, în parteneriat cu Electrica, o rețea națională de stații publice de reîncărcare pentru autovehicule electrice. Nu este clar în ce condiții va funcționa și din ce bani vor fi făcute aceste investiții dar programul de guvernare prevede mai multe măsuri pentru redresarea și eficientizarea uneia dintre cele mai puțin profitabile companii naționale. Statul deține peste 93% din acțiunile de la Poșta Română și așa cum au mai facut-o și guvernele anterioare, promite transformarea companiei prin automatizări, investiții în centrele logistice și în flotă auto mai puțin poluantă, digitalizarea și valorificarea patrimoniului. E nevoie de aproape 270 de milioane de euro, cheltuieli ce ar putea fi acoperite din surse proprii, credite și fonduri europene.

Planuri pentru listările la Bursă

Mult așteptata listare a Hidroelectrica s-ar putea produce deși în Programul de Guvernare nu a fost asumată o dată. Guvernul promite totuși un calendar activ de listări pentru următorii 4 ani plus abrogarea legii adoptate vara aceasta în Parlament care împiedică listarea companiilor de stat. CEC, Eximbank sau chiar nou înfințata BND – dacă va exista - ar putea fi listate pe Bursa de la București, executivul promite capitalizarea adecvată pentru listarea acestor insituții bancare și o analiză a companiilor de stat care ar îndeplini cerinţele pentru intrarea pe bursă.

Eliminarea monopolul CNAS asupra banilor din sănătate

Dincolo de o creștere a finanțării publice pentru sănătate, la 6 la sută din PIB și o nouă lege a sănătății, alianța PNL-USR PLUS și UDMR readuce în discuție ideea asigurărilor facultative gestionate de privați, deși în 2012 o inițiativă asemănătoare a creat rumoare și o dezbatere privind privatizarea sănătății de această dată coaliția a precizat în programul de guvernare că menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS al statului; Ideea deschiderii către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori, pe modelul Pilonul 2 și 3 de pensii, ar putea elimina din monopolul CNAS și ar putea cofinanța servicii medicale dar executivul nu exclude totuși oportunitatea introducerii concurenţei în administrarea asigurării obligatorii de sănătate și anunță dezbateri publice pe această temă.

Programul de guvernare în integralitate poate fi consultat aici. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp