Sunt dimineți în care ți-ai dori parcă luna de pe cer, îți desenezi în minte harta până acolo și îți aduni energia pentru a reuși. La o cafea, îți faci planul zilei ce ți se așterne în față și muști din croissant-ul de pe farfurie - o semilună cu gustul ca o promisiune și miezul moale, învelit în nenumărate foi care se amestecă și se risipesc asemenea legendelor. Croissant-ul ale cărui ingrediente poartă aromă de poveste aduce în prezent stil parizian cu rădăcini vieneze.
Una dintre povești leagă începuturile croissant-ului franțuzesc de astăzi de anul 1683 și de asediul otomanilor asupra Vienei. Se spune că în timp ce orașul era atacat, un brutar ar fi auzit sub podea zgomote, care la o investigație mai atentă, ar fi fost provocate de turcii care încercau să intre în Viena printr-un tunel.
Tunelul a fost aruncat în aer, iar brutarul n-ar fi cerut altă răsplată în afară de dreptul exclusiv de a coace produse de patiserie în formă de semilună, simbolul otomanilor. Potrivit altor relatări, întâmplarea ar fi avut loc în anul 1686, iar orașul ar fi fost Buda și așa ar fi apărut „kipfel”, strămoșul croissant-ului.
Un dar pentru ducele Leopold
Este extrem de improbabil însă ca astfel să fi stat lucrurile în realitate, este de părere istoricul culinar Jim Chevallier, autorul unui volum despre apariția croissantului, mai ales că existența „kipfel-ului” este menționată cu secole înainte. O cronică în versuri amintește că ducele Leopold a primit în anul 1227, cu ocazia Crăciunului, o astfel de specialitate în dar de la brutarii vienezi. Iar preparatele culinare în formă de semilună apar în scrieri cu sute de ani mai vechi.
O altă legendă spune că, tânjind după gustul „kipfel-ului” de acasă, însăși regina Maria Antoaneta ar fi adus un brutar vienez să îi învețe pe confrații săi parizieni cum să îl facă și ar fi introdus astfel preparatul culinar în Franța.
Însă, deși viața Mariei Antoaneta era urmărită și consemnată în cele mai mici detalii, în scrierile de atunci nu apare nicio referire la „kipfel”, remarcă Chevallier. Doar o notă a cameristei menționează că Regina avea anume preferință pentru un soi de pâine „pe care obișnuia să o mănânce în copilărie la Viena”.
Un ofițer de artilerie ajunge la Paris și deschide Boulangerie Viennoise
Datele arată că nașterea croissant-ului care a ajuns să definească cultura culinară franceză este datorată venirii la Paris a unui ofițer de artilerie austriac, pe nume August Zang, care avea să devină mai apoi patron de presă, bancher și proprietar de mină. În anul 1838, Zang a deschis în capitala Franței, pe celebra Rue Richelieu, la numărul 92 prima brutărie vieneză, Boulangerie Viennoise, în care nu doar că făcea „kipfel”, dar folosea și tehnici inovative de coacere, fiind creditat cu introducerea în Franța a cuptorului vienez cu abur.
Boulangerie Viennoise, în anul 1909. Foto: Wikipedia
Produsul de patiserie adus de Zang a avut un succes imens, iar ceilalți brutari din Paris l-au adoptat imediat. Însă preparatul din foietaj cu drojdie care făcea furori în Franța nu mai avea nicio legătură cu „kipfel-ul”, cornul vienez. Aparținea culturii franceze și stilului de viață franțuzesc, apărând chiar menționat, la 1872, de Charles Dickens, care scria despre „croissant-ul extravagant de pe masa de budoar”.
Când August Zang a vândut brutăria la doar câțiva ani după ce a deschis-o croissant-ul era omniprezent în viața parizienilor. Așa cum avea să devină și bagheta, care are un diametru de 5-6 centimetri și o lungime de până la un metru. menționată pentru prima dată, la 1920.
Se prea poate însă ca bagheta să fi existat de mai demult în Franța. O relatare de la 1898 amintește fetele în casă care se grăbeau cu cumpărăturile pentru micul dejun. „Bețele lungi din pâine, de un yard sau doi, pe care le cărau sub braț mi-au lăsat o impresie puternică”, scria la acea dată un călător.
1889: începutul poveștii Paul
Cu ajutorul brutăriilor Paul, croissant-ul și bagheta, două preparate franțuzești de poveste, își fac loc din istorie în viața românilor de astăzi. Istoria Paul este de fapt istoria unei familii, care începe în anul 1889, când Charlemagne Mayot și soția sa avea o mică brutărie în Croix, în apropiere de Lille. Familia Mayot a avut un fiu, pe Edmond-Charlemagne Mayot, care a preluat afacerea familiei în anul 1908, împreună cu soția sa, Victorine.
Iar fiica lor, Suzanne, a a dus mai departe moștenirea familiei deschizându-și la 1935, împreună cu soțul ei, Julien Holder, o brutărie în rue des Sarrazins, în Lille. Soții Holder și fiul lor, Francis, au preluat o patiserie celebră deținută de familia Paul și i-au păstrat numele. Iar când Julien Holder a încetat din viață în anul 1953 a devenit conducătorul afacerii. A deschis o a doua brutărie în anul 1963, iar în 1972, când a renovat vechea brutărie a familiei lui din Lille a avut o idee simplă care a schimbat totul: a instalat un cuptor cu lemne care funcționa complet la vedere și astfel clienții puteau să observe cum se pregătește, frământă, lasă la dospit și coace pâinea.
În 1985, Francis Holder a deschis prima brutărie din afara țării, la Barcelona, iar doi ani mai târziu a început să introducă în unele brutării o zonă de cafenea sau restaurant. Astăzi Paul continuă să fie o afacere de familie și are brutării în orașe din 20 de țări, în orașe precum Londra, Washington, Dubai sau Tokyo.
Stil franțuzesc la București
Paul oferă locurilor în care este prezent stil franțuzesc, acel je ne sais quoi întâlnit pretutindeni pe străzile Parisului. Francezii știu că a arăta bine nu este doar o chestiune care ține de aspectul exterior.
Este o atitudine, o colecție de detalii care te fac ceea ce ești. Este un stil vestimentar în care se îmbină elementele romantice cu cele moderne, simplitatea cu accesoriile chic și ceva în plus. Imaginea unei fete în pardesiu cu bască, pedalând cu o baghetă sub braț în drum spre facultate este mai mult decât o sumă de detalii vestimentare. Este o stare de spirit.
Paul aduce la București aroma Parisului.
Croissant-ul și bagheta se asortează perfect cu începutul zilei și îți dau porția de gust și energie de care ai nevoie pentru a trece prin lume cu stil. Când arăți bine dimineața, îmbrățișezi ziua cu încredere.
De aceea Paul îi invită pe români să adopte stilul franțuzesc și să întâmpine ziua cu o baghetă frumoasă sub braț. Fie că e vorba de o cafea, un croissant, o baghetă sau un sandviș, produsele Paul din gama Petit Dejeuner a Porter devin accesoriile perfecte pentru fiecare dimineață, îți elevează starea de spirit și îți dau stil atunci când te grăbești dimineața spre birou.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Poate ceva mai convingător ar fi fost o fotografie cu dl. CT Popescu la cumpărături la Paul. Așa cititorii Republicii s-ar fi lăsat mai ușor păcăliți.
Serios vorbind, acele preturi chiar nu se justifica. Un om bogat dar cu scaun la cap nu și-ar arunca banii astfel. In rest, fițe, pretenții si snobisme .... mâncare de firma (nu ne ajungeau hainele, accesoriile, etc.). Pofta buna!