Foto: Getty Images
Motivele pentru care românii părăsesc țara sunt diverse. Nu părăsesc România doar cei care au probleme materiale sau tinerii care pleacă la studii. Părăsesc țara chiar și cei care au o stabilitate financiară și venituri ridicate. Pleacă din țară corporatiști, IT-iști, manageri, oameni cu poziții sociale peste medie. În tot acest timp ne îmbătăm cu creșterea PIB și prognozele de creștere economică.
Pleacă din România oameni care spun că s-au săturat de mediul toxic generalizat
Acestora le-a ajuns până în gât lipsa de educație, lipsa bunului simț, nervii din trafic, s-au săturat de „bâta dată-n pereți”. Oamenii nu mai vor să vadă circ, butaforie, agramați care iau decizii. Este jenant să vezi câți mini satrapi cu pseudo cariere nu știu să pună cratima unde trebuie, dar iau decizii pentru alții. Dar asta este, „Doar o vorbă <săț-i> mai spun”, dacă vă mai amintiți de regretatul George Pruteanu.
Mulți români nu pleacă din țară pentru că „vrem să facem bani, boss”. Aceștia sunt dispuși să o ia de la capăt doar pentru a avea liniște. Sunt dispuși să facă acest pas, să o ia de la zero doar pentru a avea ceea ce în România lipsește. Și din România nu lipsește doar liniștea. Aș menționa și condițiile din spitale sau sistemul de educație, printre multe altele. Regretă acești oameni că au făcut pasul? O majoritate covârșitoare spune că nu.
Știți ce fac foarte mulți dintre românii care pleacă din țară?
Majoritatea celor care suntem în țară credem că aceștia trântesc ușa pentru a câștiga mai mulți bani.
Dar… Pleacă de aici cei cu vârste de peste 50 de ani. Asta ar trebui să atragă atenția. România se depopulează nu doar de cei mai deștepți dintre tinerii acestei țări, ci și de angajații cu experiență de muncă înaltă.
Conform datelor Eurostat, procesate de Ziarul Financiar un angajat român are o productivitate de 12.900 de euro pe an. Media UE este de 47.100 de euro/an. Aceasta este productivitatea obținută în condițiile actuale. „Superbă”, nu?
Ce au în comun cei de mai sus? Răspunsul este legat de mediul toxic generalizat, de ceea ce vedem în jurul nostru și de lipsa de perspectivă pozitivă pentru societate
În ultimii 30 de ani, am eșuat ca popor să ne oferim noi, nouă înșine, o perspectivă pozitivă. Nu clasa politică este principalul vinovat. Aud des că avem o clasă politică eșuată. Nu suntem singura țară în această situație. Nu doar politicienii sunt vinovați de ceea ce se întâmplă.
De ce am dori să trăiască aici copiii noștri? Ce are de oferit această țară dacă vom merge în direcția actuală?
Una dintre soluțiile pe care le avem pentru a rezolva problema de mai sus este să ne înconjurăm cu oameni de calitate. Însă pe termen lung nu rezolvăm nimic dacă mediul general nu se schimbă. Ne izolăm în niște bule. Însă doar așa cred că putem rezista, cât vom mai rezista pe aici, dacă vom rezista aici.
Dar se pare că nu interesează pe nimeni. Costul economic al migrației pentru România este estimat la peste 700 miliarde euro.
ONU estimează că de la 19 milioane de cetățeni, cât are România în prezent, în 2050 populația va scădea la 17 milioane de locuitori. În mod real, probabil România a ajuns la 17 milioane de locuitori încă din 2022.
Acest articol a pornit de la o postare pe LinkedIn. Postarea a atras câteva sute de reacții și câteva sute de distribuiri și comentarii. Menționez mai jos trei dintre comentariile ce mi-au atras atenția:
Lia R.: „Eu trăiesc de 12 într-o alta țară din Europa și sper să nu trebuiască vreodată să mă întorc în Romania. Înainte de pandemie mă întorceam să-mi văd familia de 2-3 ori/an. După o săptămână în România abia așteptam să mă întorc <acasă> la mine, într-o altă țară, unde vorbesc o altă limbă.
Mi-era dragă România și povesteam străinilor ce țară frumoasa este, dar: când trotuarele sunt sparte și cu mașini parcate peste tot încât trebuie să mergi pe stradă, să te ferești de mașini și să te acopere de praf, când containerele de gunoi deschise miros îngrozitor și pungile de gunoi sunt aruncate peste tot, când oamenii înjură la tot pasul și se uită urât la cei din jur, când vezi fețe încruntate peste tot, nimeni nu zâmbește, nimănui nu-i pasă de cei din jur, când vezi toate astea și multe altele, nu iți vine să te mai întorci niciodată! Și vorbesc aici de un cartier aproape de centrul orașului Iași, dar este la fel (aproape) peste tot.
Nu mai spun de lipsa completă a empatiei pentru ceilalți (muncă voluntară = zero). Nu sunt (doar) politicienii de vină, ci fiecare căruia nu-i pasă în ce mediu trăiește.
Asta este mentalitatea majorității și nu cred că se va schimba generații la rând. Copiii iau exemplul părinților!”
Cel de-al doilea citat…
Teodor C.: „Bună dimineața tuturor oamenilor de calitate!
Când politicul a declarat că se pune problema să naționalizarea pilonul doi de pensii, am decis împreună cu soția să vindem tot și să ne mutam din țară. Nu s-a întâmplat și suntem în continuare aici, dar cu convingerea că o sa facem pasul acesta în curând, deoarece nu ni se întâmplă nimic bun în continuare. Zi de zi viața este o lupta crâncenă, iar bucuriile sunt întotdeauna umbrite de <ce va fi mâine?> ! Voi!?”
Cel de-al treilea citat…
Camelia I.: „Claudiu, știi ce mă deranjează în mod constant de când m-am întors în țară?
Lipsa de educație și bunul simț: de la aruncat gunoiul unde nu trebuie și scuipat pe jos, până la violența în trafic și teribilismul.
Individualismul și lipsa de empatie: nu știm decât să tragem pentru noi, fără a-l vedea pe cel de lângă noi dacă e bine sau nu.
Competiția prostească și ideea că trebuie <să-l fur> pe celălalt ca să fiu eu primul (nu știu la ce ajută).
Exact cum spui tu, noi suntem vinovați, nu alții, nu clasa politica. Ai dreptate când spui că soluția e să ne înconjurăm de oameni faini, de calitate. Problema este ca nu poți trăi doar în bula ta, te lovești de astfel de probleme oricum.”
Mult succes tuturor. Și să faceți alegerea cea mai bună pentru voi și cei de lângă voi.
Articol publicat inițial pe project-e.ro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Articolul nu vorbește de cei care sunt navetiști, cei care fac muncă de sezon ca să își pună o gresie in baie sau ferestre termopan, cei care nu se adaptează nicicum în străinătate și care critică societățile din Occident deși altfel n-ar câștiga atât de ușor banii de care au nevoie pentru visurile lor materiale muncind în țară, cei care n-au calificare sau care sunt indărătnici la ideea de a învăța o limbă străină, de preferință limba locului unde muncesc.
Desigur, sunt și cei care erau neica nimeni în țară și cu ceva cursuri făcute în țara de adopție câștigă cât n-ar visa să câștige nici măcar unul cu facultăți și masterate obținute în România sunt aceia cărora le pute orice și oricând tot ce e românesc și preaslăvesc un Occient cu destule tare, cei care se adaptează până la identificare cu locul unde și-au întins cortul.
Articolul cred că vorbește despre cei care au părăsit țara după ce au luptat din greu să schimbe în bine societatea din România, care înțeleg perfect defectele societății occidentale dar care nu s-ar mai putea întoarce în țară fiindcă diferențele sunt atât e uriașe atunci când vine vorba de relația cetățeanului simplu cu autoritățile încât nu ai cum să îți mai dorești repatrierea cu tot dorul de țară și cu tot patriotismul din suflet ! Dar cea mai mare diferență o vezi la relația cu oamenii de rând când observi că un străin, cu toate pornirile lui rasiste sau xenofobe îți oferă mai mult respect decât orice conațional din țară !