Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O poveste adevărată despre negustori, supuși și împărați în aproape 10 titluri

Femeie citind

Foto: Guliver Getty Images

Am intrat în anotimpul în care poveștile au aromă de scorțișoară, ghimbir și lapte cald; în perioada în care simțim nevoia să oferim celor sărmani fărâme de bunăstare, gest care ne ajută să ne împăcăm cu noi înșine; dar și în momentul în care numărăm realizările de peste an și ne facem planuri de viitor.

Inspirată fiind de cele peste 50 de cărți terminate în 2017, de titlurile pe care mi-am propus să le citesc în 2018, dar și de deciziile personale, am scris această poveste. Este bazată pe fapte reale și îmbină cele două lumi paralele pe care ficțiunea și non-ficțiunea reușesc să le surprindă. 

The subtle art of not giving a f*ck

De câțiva ani de zile am renunțat să intru într-o serie de magazine ori să cumpăr anumite produse. De ce? Pentru că dacă producătorilor sau comercianților nu le pasă de modul în care înțeleg să ofere servicii ori de modul în care sunt produse bunurile pe care vreau să le cumpăr, nici eu nu mai sunt dispusă să contribui în vreun fel la bunăstarea lor.

Post-truth: How bullshit conquered the world

Cum am ajuns aici?

Am început să citesc “povești” despre companii și să caut informații pe website-urile acestora (în cazul multinaționalelor urmăresc atât site-urile locale, cât și pe cele ale grupului).

Mi-am făcut un obicei din a citi “povești” precum misiunea, viziunea, valorile și codurile etice și din a compara vorbele cu faptele. Am ales să iau decizii informate. Motiv pentru care, de câte ori am ajuns la concluzia că “poveștile” nu sunt susținute de fapte, că ceea ce unele companii pretind că fac prin proiectele lor de CSR (Responsabilitate Socială Corporativă) este greenwashing sau bluewashing, am renunțat la produsele sau serviciile lor.

Am învățat, astfel, să recunosc dacă și când împăratul este gol.

The Emperor’s New Clothes

Pentru cei care au uitat povestea, Împăratul e un personaj pentru care încrederea este un principiu de business. Deși acționează cu încredere, bietul om sfârșește prin a fi înșelat.

Doi negustori abili îl conving pe Împărat să cumpere de la ei niște haine care, conform explicațiilor comercianților și detaliilor de pe etichetă, ar avea o serie de calități și proprietăți astfel încât ele (hainele) nu ar putea fi văzute decât de oamenii dotați cu puteri speciale.

Consecințele l-au determinat pe Împărat să mai citească o dată cartea:

Post-truth: How bullshit conquered the world

Pre-suasion

Pentru că au fost înșelați de prea multe ori, dar și pentru că în orice demers abordarea corectă este centrarea pe soluții, Împărați și supuși deopotrivă au început să-și facă un obicei din a căuta date și informații despre negustori, astfel încât să evite, pe cât posibil, expunerea la înșelătorie.

Puținii negustorii cinstiți au hotărât, la rândul lor, să utilizeze tehnici, metode și instrumente de măsurare și evaluare corectă a impactului, respectiv să pună la dispoziția tuturor celor interesați date susținute de fapte care să-i convingă pe toți Împărații și pe supușii acestora să cumpere (să spunem haine) de la ei.

Deși negustorilor cinstiți nu le este ușor, ei încearcă din răsputeri să îi convingă pe oamenii din companii, dar și pe cei din comunitate, că măsurarea impactului și că raportarea non-financiară sunt instrumente de management al riscului, nu trend, nici fashion, și că atunci când organizațiile pretind că produc o schimbare, singurii indicatori cu care pot opera sunt cei corelați cu dezvoltarea durabilă, nu cu numărul de beneficiari sau cu like-urile ori share-urile din piața publică (cunoscută azi sub denumirea de rețea de socializare).

Mai mult, cum Împărații au atât dreptul, cât și puterea de a adopta reguli de domnie, au hotărât să includă prevederi speciale în legislația împărățiilor lor astfel încât să-i oblige pe cât mai mulți negustori să opereze cinstit.

Thinking in new boxes

Forțați fie de legislație, fie de ambiție ori mânați de dorința de a evolua sau de a răspunde nevoilor noilor tipare de consumatori, marea masă a negustorilor a început să își actualizeze modus operandi.

Într-un final au înțeles că business as usual este o sintagmă perimată, schimbarea devenind tot mai prezentă și mai necesară în viața tuturor: Împărați, negustori, supuși.

Disrupt! 100 Lessons in Business Innovation

Știm cu toții că orice schimbare are loc într-un interval de timp, că implică un buget, dar și că produce un dram de disconfort. Chiar și acasă, atunci negustorii sau supușii se apucă de curățenie, au constatat că mai întâi se produce haos. Înainte ca fiecare lucru să ajungă din nou la locul lui sau să își găsească un alt loc, mai potrivit, ori o altă întrebuințare, totul arată ca o grămadă dezorganizată.

Start with Why

Când s-a văzut gol în piața publică, Împăratul din poveste și-a pus, sunt convinsă, întrebarea: De ce eu?

De ce m-am lăsat păcălit? Ce aș fi putut face pentru a nu cădea în capcana negustorilor necinstiți? Cum m-aș fi putut proteja?

Prima întrebare pe care o adresez și eu clienților este: De ce? De ce vreți să măsurați impactul? De ce vreți să începeți un proces de raportare? De ce vă propuneți să formulați o strategie de sustenabilitate sau de CSR? De ce?

Good Profit. How Creating Value for Others Built One of the World's Most Successful Companies

În lumea afacerilor a apărut o categorie nouă de antreprenori, formată din specialiști care refuză proiecte și care intră într-o relație de colaborare doar cu cei care vor să producă o schimbare palpabilă și durabilă, care vor să obțină un profit curat, să creeze valoare.

Valoarea curată este singura care conduce la bunăstare, care ajută companiile și comunitățile să prospere împreună.

Winners. And How They Succeed

Vorbind despre raportarea non-financiară, care din 2018 va fi obligatorie pentru acele companii care intră sub incidența definiției de entitate de interes public conform legislației în vigoare, campionii vor fi cei care vor înțelege beneficiile reale ale unui astfel de proces, cei care vor face mai mult decât le cere legea, care vor accepta distrugerea creatoare, pregătindu-se astfel pentru un viitor în care prosperitatea este construită pe o fundație solidă.

Eight Pillars of Prosperity

Revenind la povestea noastră, la supuși, la Împărați, dar mai ales la negustori, aceștia din urmă vor fi nevoiți să învețe – mai bine mai devreme decât mai târziu – că, dacă nu respectă fiecare dintre cei opt piloni ai prosperității (energie, economie, integritate, gândire sistemică, empatie, sinceritate, imparțialitate și capacitate de adaptare), nu se vor bucura de succes, ba chiar, de la un punct încolo, pot ajunge să își omoare business-ul.

Fără respect față de societate și de mediu, ne îndreptăm cu toții – supuși, Împărați și negustori – spre un singur titlu posibil, care nu sună deloc comercial:

The 6th extinction. 


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult