Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

O poveste adevărată despre negustori, supuși și împărați în aproape 10 titluri

Femeie citind

Foto: Guliver Getty Images

Am intrat în anotimpul în care poveștile au aromă de scorțișoară, ghimbir și lapte cald; în perioada în care simțim nevoia să oferim celor sărmani fărâme de bunăstare, gest care ne ajută să ne împăcăm cu noi înșine; dar și în momentul în care numărăm realizările de peste an și ne facem planuri de viitor.

Inspirată fiind de cele peste 50 de cărți terminate în 2017, de titlurile pe care mi-am propus să le citesc în 2018, dar și de deciziile personale, am scris această poveste. Este bazată pe fapte reale și îmbină cele două lumi paralele pe care ficțiunea și non-ficțiunea reușesc să le surprindă. 

The subtle art of not giving a f*ck

De câțiva ani de zile am renunțat să intru într-o serie de magazine ori să cumpăr anumite produse. De ce? Pentru că dacă producătorilor sau comercianților nu le pasă de modul în care înțeleg să ofere servicii ori de modul în care sunt produse bunurile pe care vreau să le cumpăr, nici eu nu mai sunt dispusă să contribui în vreun fel la bunăstarea lor.

Post-truth: How bullshit conquered the world

Cum am ajuns aici?

Am început să citesc “povești” despre companii și să caut informații pe website-urile acestora (în cazul multinaționalelor urmăresc atât site-urile locale, cât și pe cele ale grupului).

Mi-am făcut un obicei din a citi “povești” precum misiunea, viziunea, valorile și codurile etice și din a compara vorbele cu faptele. Am ales să iau decizii informate. Motiv pentru care, de câte ori am ajuns la concluzia că “poveștile” nu sunt susținute de fapte, că ceea ce unele companii pretind că fac prin proiectele lor de CSR (Responsabilitate Socială Corporativă) este greenwashing sau bluewashing, am renunțat la produsele sau serviciile lor.

Am învățat, astfel, să recunosc dacă și când împăratul este gol.

The Emperor’s New Clothes

Pentru cei care au uitat povestea, Împăratul e un personaj pentru care încrederea este un principiu de business. Deși acționează cu încredere, bietul om sfârșește prin a fi înșelat.

Doi negustori abili îl conving pe Împărat să cumpere de la ei niște haine care, conform explicațiilor comercianților și detaliilor de pe etichetă, ar avea o serie de calități și proprietăți astfel încât ele (hainele) nu ar putea fi văzute decât de oamenii dotați cu puteri speciale.

Consecințele l-au determinat pe Împărat să mai citească o dată cartea:

Post-truth: How bullshit conquered the world

Pre-suasion

Pentru că au fost înșelați de prea multe ori, dar și pentru că în orice demers abordarea corectă este centrarea pe soluții, Împărați și supuși deopotrivă au început să-și facă un obicei din a căuta date și informații despre negustori, astfel încât să evite, pe cât posibil, expunerea la înșelătorie.

Puținii negustorii cinstiți au hotărât, la rândul lor, să utilizeze tehnici, metode și instrumente de măsurare și evaluare corectă a impactului, respectiv să pună la dispoziția tuturor celor interesați date susținute de fapte care să-i convingă pe toți Împărații și pe supușii acestora să cumpere (să spunem haine) de la ei.

Deși negustorilor cinstiți nu le este ușor, ei încearcă din răsputeri să îi convingă pe oamenii din companii, dar și pe cei din comunitate, că măsurarea impactului și că raportarea non-financiară sunt instrumente de management al riscului, nu trend, nici fashion, și că atunci când organizațiile pretind că produc o schimbare, singurii indicatori cu care pot opera sunt cei corelați cu dezvoltarea durabilă, nu cu numărul de beneficiari sau cu like-urile ori share-urile din piața publică (cunoscută azi sub denumirea de rețea de socializare).

Mai mult, cum Împărații au atât dreptul, cât și puterea de a adopta reguli de domnie, au hotărât să includă prevederi speciale în legislația împărățiilor lor astfel încât să-i oblige pe cât mai mulți negustori să opereze cinstit.

Thinking in new boxes

Forțați fie de legislație, fie de ambiție ori mânați de dorința de a evolua sau de a răspunde nevoilor noilor tipare de consumatori, marea masă a negustorilor a început să își actualizeze modus operandi.

Într-un final au înțeles că business as usual este o sintagmă perimată, schimbarea devenind tot mai prezentă și mai necesară în viața tuturor: Împărați, negustori, supuși.

Disrupt! 100 Lessons in Business Innovation

Știm cu toții că orice schimbare are loc într-un interval de timp, că implică un buget, dar și că produce un dram de disconfort. Chiar și acasă, atunci negustorii sau supușii se apucă de curățenie, au constatat că mai întâi se produce haos. Înainte ca fiecare lucru să ajungă din nou la locul lui sau să își găsească un alt loc, mai potrivit, ori o altă întrebuințare, totul arată ca o grămadă dezorganizată.

Start with Why

Când s-a văzut gol în piața publică, Împăratul din poveste și-a pus, sunt convinsă, întrebarea: De ce eu?

De ce m-am lăsat păcălit? Ce aș fi putut face pentru a nu cădea în capcana negustorilor necinstiți? Cum m-aș fi putut proteja?

Prima întrebare pe care o adresez și eu clienților este: De ce? De ce vreți să măsurați impactul? De ce vreți să începeți un proces de raportare? De ce vă propuneți să formulați o strategie de sustenabilitate sau de CSR? De ce?

Good Profit. How Creating Value for Others Built One of the World's Most Successful Companies

În lumea afacerilor a apărut o categorie nouă de antreprenori, formată din specialiști care refuză proiecte și care intră într-o relație de colaborare doar cu cei care vor să producă o schimbare palpabilă și durabilă, care vor să obțină un profit curat, să creeze valoare.

Valoarea curată este singura care conduce la bunăstare, care ajută companiile și comunitățile să prospere împreună.

Winners. And How They Succeed

Vorbind despre raportarea non-financiară, care din 2018 va fi obligatorie pentru acele companii care intră sub incidența definiției de entitate de interes public conform legislației în vigoare, campionii vor fi cei care vor înțelege beneficiile reale ale unui astfel de proces, cei care vor face mai mult decât le cere legea, care vor accepta distrugerea creatoare, pregătindu-se astfel pentru un viitor în care prosperitatea este construită pe o fundație solidă.

Eight Pillars of Prosperity

Revenind la povestea noastră, la supuși, la Împărați, dar mai ales la negustori, aceștia din urmă vor fi nevoiți să învețe – mai bine mai devreme decât mai târziu – că, dacă nu respectă fiecare dintre cei opt piloni ai prosperității (energie, economie, integritate, gândire sistemică, empatie, sinceritate, imparțialitate și capacitate de adaptare), nu se vor bucura de succes, ba chiar, de la un punct încolo, pot ajunge să își omoare business-ul.

Fără respect față de societate și de mediu, ne îndreptăm cu toții – supuși, Împărați și negustori – spre un singur titlu posibil, care nu sună deloc comercial:

The 6th extinction. 


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CTP--

Fără exagerare, documentarul-anchetă Recorder „Justiția capturată” este unul dintre cele mai importante acte jurnalistice din ultimii 35 de ani. Structurat logic, pe o acumulare de mărturii, date, cazuri, fără ură și părtinire, mobilizând magistrați care și-au luat inima-n dinți și au început să vorbească, filmul îți cade în cap la final ca o lespede.

Citește mai mult

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  Cătălin Copăescu

„Nu am căutat să mă victimizez într-un sistem în care aveam nemulțumiri, dar am căutat să ofer pacienților mei intervenții chirurgicale cât mai performante”, spune doctorul Cătălin Copăescu, de al cărui nume se leagă excelența în chirurgia bariatrică minim-invazivă în România.

Citește mai mult