Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O problemă de matematică ce se cere soluţionată strategic, contracronometru

Nicusor Dan - matematică

foto: Inquam Photos / Pană Tudor

S-a încheiat primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. Cei 53% dintre alegătorii din ţară şi din diaspora au decis câştigătorul – exact aşa cum îl dădeau toate sondajele. Este George Simion, preşedintele, auto-întitulat „suveranist”, al partidului AUR[1] cunoscut şi ca un exponent al ideilor antisemite.

Erijat în postura de succesor al lui Călin Georgescu (candidatul fantomă care a dus la anularea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024), el a colectat şi voturile acestuia, obţinând în final aproape patru milioane de voturi, cu aproape două milioane peste cel de al doilea clasat, Nicuşor Dan, primarul general al capitalei. Restul voturilor s-a distribuit între ceilalţi candidaţi, mai mult sau mai puţin pro-europeni.

Vestea bună este că challengerul lui George Simion nu este celălalt „suveranist”, ci un candidat pro-european. Astfel, nu s-au epuizat şansele de a avea un preşedinte continuator al orientării actuale, pro-occidentale, a României. Care sunt şansele lui de a câştiga?

Rezultatul turului II nu poate fi aproximat printr-o simplă adunare a voturilor date de actualii alegători pro-europeni, ci se arată ca o problemă mult mai complexă care trebuie formulată şi soluţionată rapid de echipa lui Nicuşor Dan, candidatul aflat pe locul II, matematician de profesie. După opinia mea, ea nu poate avea un rezultat favorabil fără sprijinul explicit al celorlalte forţe care se declară pro-europene şi ai căror candidaţi nu s-au calificat.

Cred că o condiţie necesară este mobilizarea unui număr mare de alegători din cei care nu s-au dus la urne în primul tur. Nu ştiu dacă această condiţie e şi suficientă, dat fiind că nu se poate miza pe faptul că tabăra suveranistă şi-ar fi epuizat deja resursele şi posibilii votanţi ar fi pro-europeni cu toţii. Nu prea este nici timp suficient pentru a-i convinge să-şi schimbe opţiunea, pe cei care au votat deja într-un anumit fel, în schimb poate că există şanse în ceea ce-i priveşte pe ce indecişi.

Cred însă că o prezenţă masivă ne-ar putea proteja de curentul suveranist care – după alegerea unui preşedinte de această factură – ar putea ajunge şi la guvernare. Această perspectivă, cred eu, ar fi dezastruoasă, având în vedere situaţia economică din România[2], unde deficitul bugetar şi inflaţia au depăşit ţintele propuse şi ratingul de ţară are o tendinţă descrescătoare.

Duminică noapte, după anunţarea rezultatelor, a fost publicată o hartă cu modul în care s-a votat în judeţele din România. Tabăra pro-europeană a avut câştig de cauză în foarte puţine din ele.

Culorile albastru şi vernil indică votul majoritar pentru candidaţii pro-europeni. (sursă Autoritatea Electorală Permanentă Map | Prezenta la vot)


Rezultatele votului (Results | Prezenta la vot)

Problema care trebuie soluţionată strategic, în următoarele 11 zile, este aceea de a mobiliza un număr suficient de mare de votanţi care să contracareze tendinţa „suveranistă”. Trecerea în revistă a prezenţei la vot în turul II al alegerilor prezidenţiale din cei 35 de ani de democraţie[3] arată că s-au atins şi procentaje mari şi foarte mari ale prezenţei la urne şi de cele mai multe ori candidatul câştigător al primului tur nu a devenit preşedinte.

Ar trebui estimată rata de participare câştigătoare şi strategia de a o atinge, într-un timp record. Problema nu e deloc simplă, dar nu e imposibil de rezolvat.

Eu nu pot să fac altceva decât să-i conving pe nehotărâţii din preajma mea să iasă la vot pentru matematician. Sper să reuşesc.

[1] https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20250412-rena%C8%99terea-antisemitismului-rom%C3%A2nesc-%E2%80%93-doi-ambasadori-ai-rom%C3%A2niei-avertizeaz%C4%83, https://www.ynetnews.com/article/hy21mawckg, https://romania.europalibera.org/a/mesajele-antisemite-ale-aur-sanc%C8%9Bionate-de-ambasadorul-david-saranga-%C8%99i-institutul-elie-wiesel-/31639253.html, https://snspa.ro/rectorul-snspa-remus-pricopie-george-simion-presedintele-aur-a-ales-sa-promoveze-discursul-urii-la-snspa/

[2] https://www.digi24.ro/stiri/economie/agentia-de-rating-sp-a-inrautatit-perspectiva-ratingului-romaniei-de-la-stabila-la-negativa-3095341, https://romania.europalibera.org/a/deficit-bugetar-romania-ce-ar-putea-urma/33394715.html

[3] https://adevarul.ro/alegeri-prezidentiale-2025/cum-a-evoluat-apetenta-romanilor-pentru-vot-in-35-2440488.html

articol publicat anterior pe baabel.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult