Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O problemă de matematică ce se cere soluţionată strategic, contracronometru

Nicusor Dan - matematică

foto: Inquam Photos / Pană Tudor

S-a încheiat primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. Cei 53% dintre alegătorii din ţară şi din diaspora au decis câştigătorul – exact aşa cum îl dădeau toate sondajele. Este George Simion, preşedintele, auto-întitulat „suveranist”, al partidului AUR[1] cunoscut şi ca un exponent al ideilor antisemite.

Erijat în postura de succesor al lui Călin Georgescu (candidatul fantomă care a dus la anularea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024), el a colectat şi voturile acestuia, obţinând în final aproape patru milioane de voturi, cu aproape două milioane peste cel de al doilea clasat, Nicuşor Dan, primarul general al capitalei. Restul voturilor s-a distribuit între ceilalţi candidaţi, mai mult sau mai puţin pro-europeni.

Vestea bună este că challengerul lui George Simion nu este celălalt „suveranist”, ci un candidat pro-european. Astfel, nu s-au epuizat şansele de a avea un preşedinte continuator al orientării actuale, pro-occidentale, a României. Care sunt şansele lui de a câştiga?

Rezultatul turului II nu poate fi aproximat printr-o simplă adunare a voturilor date de actualii alegători pro-europeni, ci se arată ca o problemă mult mai complexă care trebuie formulată şi soluţionată rapid de echipa lui Nicuşor Dan, candidatul aflat pe locul II, matematician de profesie. După opinia mea, ea nu poate avea un rezultat favorabil fără sprijinul explicit al celorlalte forţe care se declară pro-europene şi ai căror candidaţi nu s-au calificat.

Cred că o condiţie necesară este mobilizarea unui număr mare de alegători din cei care nu s-au dus la urne în primul tur. Nu ştiu dacă această condiţie e şi suficientă, dat fiind că nu se poate miza pe faptul că tabăra suveranistă şi-ar fi epuizat deja resursele şi posibilii votanţi ar fi pro-europeni cu toţii. Nu prea este nici timp suficient pentru a-i convinge să-şi schimbe opţiunea, pe cei care au votat deja într-un anumit fel, în schimb poate că există şanse în ceea ce-i priveşte pe ce indecişi.

Cred însă că o prezenţă masivă ne-ar putea proteja de curentul suveranist care – după alegerea unui preşedinte de această factură – ar putea ajunge şi la guvernare. Această perspectivă, cred eu, ar fi dezastruoasă, având în vedere situaţia economică din România[2], unde deficitul bugetar şi inflaţia au depăşit ţintele propuse şi ratingul de ţară are o tendinţă descrescătoare.

Duminică noapte, după anunţarea rezultatelor, a fost publicată o hartă cu modul în care s-a votat în judeţele din România. Tabăra pro-europeană a avut câştig de cauză în foarte puţine din ele.

Culorile albastru şi vernil indică votul majoritar pentru candidaţii pro-europeni. (sursă Autoritatea Electorală Permanentă Map | Prezenta la vot)


Rezultatele votului (Results | Prezenta la vot)

Problema care trebuie soluţionată strategic, în următoarele 11 zile, este aceea de a mobiliza un număr suficient de mare de votanţi care să contracareze tendinţa „suveranistă”. Trecerea în revistă a prezenţei la vot în turul II al alegerilor prezidenţiale din cei 35 de ani de democraţie[3] arată că s-au atins şi procentaje mari şi foarte mari ale prezenţei la urne şi de cele mai multe ori candidatul câştigător al primului tur nu a devenit preşedinte.

Ar trebui estimată rata de participare câştigătoare şi strategia de a o atinge, într-un timp record. Problema nu e deloc simplă, dar nu e imposibil de rezolvat.

Eu nu pot să fac altceva decât să-i conving pe nehotărâţii din preajma mea să iasă la vot pentru matematician. Sper să reuşesc.

[1] https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20250412-rena%C8%99terea-antisemitismului-rom%C3%A2nesc-%E2%80%93-doi-ambasadori-ai-rom%C3%A2niei-avertizeaz%C4%83, https://www.ynetnews.com/article/hy21mawckg, https://romania.europalibera.org/a/mesajele-antisemite-ale-aur-sanc%C8%9Bionate-de-ambasadorul-david-saranga-%C8%99i-institutul-elie-wiesel-/31639253.html, https://snspa.ro/rectorul-snspa-remus-pricopie-george-simion-presedintele-aur-a-ales-sa-promoveze-discursul-urii-la-snspa/

[2] https://www.digi24.ro/stiri/economie/agentia-de-rating-sp-a-inrautatit-perspectiva-ratingului-romaniei-de-la-stabila-la-negativa-3095341, https://romania.europalibera.org/a/deficit-bugetar-romania-ce-ar-putea-urma/33394715.html

[3] https://adevarul.ro/alegeri-prezidentiale-2025/cum-a-evoluat-apetenta-romanilor-pentru-vot-in-35-2440488.html

articol publicat anterior pe baabel.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult