Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

O problemă de matematică ce se cere soluţionată strategic, contracronometru

Nicusor Dan - matematică

foto: Inquam Photos / Pană Tudor

S-a încheiat primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. Cei 53% dintre alegătorii din ţară şi din diaspora au decis câştigătorul – exact aşa cum îl dădeau toate sondajele. Este George Simion, preşedintele, auto-întitulat „suveranist”, al partidului AUR[1] cunoscut şi ca un exponent al ideilor antisemite.

Erijat în postura de succesor al lui Călin Georgescu (candidatul fantomă care a dus la anularea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024), el a colectat şi voturile acestuia, obţinând în final aproape patru milioane de voturi, cu aproape două milioane peste cel de al doilea clasat, Nicuşor Dan, primarul general al capitalei. Restul voturilor s-a distribuit între ceilalţi candidaţi, mai mult sau mai puţin pro-europeni.

Vestea bună este că challengerul lui George Simion nu este celălalt „suveranist”, ci un candidat pro-european. Astfel, nu s-au epuizat şansele de a avea un preşedinte continuator al orientării actuale, pro-occidentale, a României. Care sunt şansele lui de a câştiga?

Rezultatul turului II nu poate fi aproximat printr-o simplă adunare a voturilor date de actualii alegători pro-europeni, ci se arată ca o problemă mult mai complexă care trebuie formulată şi soluţionată rapid de echipa lui Nicuşor Dan, candidatul aflat pe locul II, matematician de profesie. După opinia mea, ea nu poate avea un rezultat favorabil fără sprijinul explicit al celorlalte forţe care se declară pro-europene şi ai căror candidaţi nu s-au calificat.

Cred că o condiţie necesară este mobilizarea unui număr mare de alegători din cei care nu s-au dus la urne în primul tur. Nu ştiu dacă această condiţie e şi suficientă, dat fiind că nu se poate miza pe faptul că tabăra suveranistă şi-ar fi epuizat deja resursele şi posibilii votanţi ar fi pro-europeni cu toţii. Nu prea este nici timp suficient pentru a-i convinge să-şi schimbe opţiunea, pe cei care au votat deja într-un anumit fel, în schimb poate că există şanse în ceea ce-i priveşte pe ce indecişi.

Cred însă că o prezenţă masivă ne-ar putea proteja de curentul suveranist care – după alegerea unui preşedinte de această factură – ar putea ajunge şi la guvernare. Această perspectivă, cred eu, ar fi dezastruoasă, având în vedere situaţia economică din România[2], unde deficitul bugetar şi inflaţia au depăşit ţintele propuse şi ratingul de ţară are o tendinţă descrescătoare.

Duminică noapte, după anunţarea rezultatelor, a fost publicată o hartă cu modul în care s-a votat în judeţele din România. Tabăra pro-europeană a avut câştig de cauză în foarte puţine din ele.

Culorile albastru şi vernil indică votul majoritar pentru candidaţii pro-europeni. (sursă Autoritatea Electorală Permanentă Map | Prezenta la vot)


Rezultatele votului (Results | Prezenta la vot)

Problema care trebuie soluţionată strategic, în următoarele 11 zile, este aceea de a mobiliza un număr suficient de mare de votanţi care să contracareze tendinţa „suveranistă”. Trecerea în revistă a prezenţei la vot în turul II al alegerilor prezidenţiale din cei 35 de ani de democraţie[3] arată că s-au atins şi procentaje mari şi foarte mari ale prezenţei la urne şi de cele mai multe ori candidatul câştigător al primului tur nu a devenit preşedinte.

Ar trebui estimată rata de participare câştigătoare şi strategia de a o atinge, într-un timp record. Problema nu e deloc simplă, dar nu e imposibil de rezolvat.

Eu nu pot să fac altceva decât să-i conving pe nehotărâţii din preajma mea să iasă la vot pentru matematician. Sper să reuşesc.

[1] https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20250412-rena%C8%99terea-antisemitismului-rom%C3%A2nesc-%E2%80%93-doi-ambasadori-ai-rom%C3%A2niei-avertizeaz%C4%83, https://www.ynetnews.com/article/hy21mawckg, https://romania.europalibera.org/a/mesajele-antisemite-ale-aur-sanc%C8%9Bionate-de-ambasadorul-david-saranga-%C8%99i-institutul-elie-wiesel-/31639253.html, https://snspa.ro/rectorul-snspa-remus-pricopie-george-simion-presedintele-aur-a-ales-sa-promoveze-discursul-urii-la-snspa/

[2] https://www.digi24.ro/stiri/economie/agentia-de-rating-sp-a-inrautatit-perspectiva-ratingului-romaniei-de-la-stabila-la-negativa-3095341, https://romania.europalibera.org/a/deficit-bugetar-romania-ce-ar-putea-urma/33394715.html

[3] https://adevarul.ro/alegeri-prezidentiale-2025/cum-a-evoluat-apetenta-romanilor-pentru-vot-in-35-2440488.html

articol publicat anterior pe baabel.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult