Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

O problemă de matematică ce se cere soluţionată strategic, contracronometru

Nicusor Dan - matematică

foto: Inquam Photos / Pană Tudor

S-a încheiat primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. Cei 53% dintre alegătorii din ţară şi din diaspora au decis câştigătorul – exact aşa cum îl dădeau toate sondajele. Este George Simion, preşedintele, auto-întitulat „suveranist”, al partidului AUR[1] cunoscut şi ca un exponent al ideilor antisemite.

Erijat în postura de succesor al lui Călin Georgescu (candidatul fantomă care a dus la anularea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024), el a colectat şi voturile acestuia, obţinând în final aproape patru milioane de voturi, cu aproape două milioane peste cel de al doilea clasat, Nicuşor Dan, primarul general al capitalei. Restul voturilor s-a distribuit între ceilalţi candidaţi, mai mult sau mai puţin pro-europeni.

Vestea bună este că challengerul lui George Simion nu este celălalt „suveranist”, ci un candidat pro-european. Astfel, nu s-au epuizat şansele de a avea un preşedinte continuator al orientării actuale, pro-occidentale, a României. Care sunt şansele lui de a câştiga?

Rezultatul turului II nu poate fi aproximat printr-o simplă adunare a voturilor date de actualii alegători pro-europeni, ci se arată ca o problemă mult mai complexă care trebuie formulată şi soluţionată rapid de echipa lui Nicuşor Dan, candidatul aflat pe locul II, matematician de profesie. După opinia mea, ea nu poate avea un rezultat favorabil fără sprijinul explicit al celorlalte forţe care se declară pro-europene şi ai căror candidaţi nu s-au calificat.

Cred că o condiţie necesară este mobilizarea unui număr mare de alegători din cei care nu s-au dus la urne în primul tur. Nu ştiu dacă această condiţie e şi suficientă, dat fiind că nu se poate miza pe faptul că tabăra suveranistă şi-ar fi epuizat deja resursele şi posibilii votanţi ar fi pro-europeni cu toţii. Nu prea este nici timp suficient pentru a-i convinge să-şi schimbe opţiunea, pe cei care au votat deja într-un anumit fel, în schimb poate că există şanse în ceea ce-i priveşte pe ce indecişi.

Cred însă că o prezenţă masivă ne-ar putea proteja de curentul suveranist care – după alegerea unui preşedinte de această factură – ar putea ajunge şi la guvernare. Această perspectivă, cred eu, ar fi dezastruoasă, având în vedere situaţia economică din România[2], unde deficitul bugetar şi inflaţia au depăşit ţintele propuse şi ratingul de ţară are o tendinţă descrescătoare.

Duminică noapte, după anunţarea rezultatelor, a fost publicată o hartă cu modul în care s-a votat în judeţele din România. Tabăra pro-europeană a avut câştig de cauză în foarte puţine din ele.

Culorile albastru şi vernil indică votul majoritar pentru candidaţii pro-europeni. (sursă Autoritatea Electorală Permanentă Map | Prezenta la vot)


Rezultatele votului (Results | Prezenta la vot)

Problema care trebuie soluţionată strategic, în următoarele 11 zile, este aceea de a mobiliza un număr suficient de mare de votanţi care să contracareze tendinţa „suveranistă”. Trecerea în revistă a prezenţei la vot în turul II al alegerilor prezidenţiale din cei 35 de ani de democraţie[3] arată că s-au atins şi procentaje mari şi foarte mari ale prezenţei la urne şi de cele mai multe ori candidatul câştigător al primului tur nu a devenit preşedinte.

Ar trebui estimată rata de participare câştigătoare şi strategia de a o atinge, într-un timp record. Problema nu e deloc simplă, dar nu e imposibil de rezolvat.

Eu nu pot să fac altceva decât să-i conving pe nehotărâţii din preajma mea să iasă la vot pentru matematician. Sper să reuşesc.

[1] https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20250412-rena%C8%99terea-antisemitismului-rom%C3%A2nesc-%E2%80%93-doi-ambasadori-ai-rom%C3%A2niei-avertizeaz%C4%83, https://www.ynetnews.com/article/hy21mawckg, https://romania.europalibera.org/a/mesajele-antisemite-ale-aur-sanc%C8%9Bionate-de-ambasadorul-david-saranga-%C8%99i-institutul-elie-wiesel-/31639253.html, https://snspa.ro/rectorul-snspa-remus-pricopie-george-simion-presedintele-aur-a-ales-sa-promoveze-discursul-urii-la-snspa/

[2] https://www.digi24.ro/stiri/economie/agentia-de-rating-sp-a-inrautatit-perspectiva-ratingului-romaniei-de-la-stabila-la-negativa-3095341, https://romania.europalibera.org/a/deficit-bugetar-romania-ce-ar-putea-urma/33394715.html

[3] https://adevarul.ro/alegeri-prezidentiale-2025/cum-a-evoluat-apetenta-romanilor-pentru-vot-in-35-2440488.html

articol publicat anterior pe baabel.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult