Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Țara visurilor noastre”. O revistă uitată din anii ’30 și un fost elev al Liceului „Emanuil Gojdu”: ce mai poate însemna seriozitatea în viața publică românească

Ilie Bolojan Cotroceni - Credit: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia

foto: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia

 „Țara visurilor noastre” (Oradea – Timișoara), 1937 – 1944, a fost titlul unei reviste literare înființate la Oradea, la Liceul „Emanuil Gojdu”, în 1937, o revistă de literatură și cultură scrisă de liceeni sub conducerea nemuritorului profesor-preot și scriitor Augustin Cosma. În perioada de restriște a Ardealului de nord-vest din anii 1940 – 1944, revista s-a mutat la Timișoara. Această publicație a fost expresia entuziasmului creator tineresc, liceal, expresie a energiilor, a emoțiilor, a speranțelor juvenile de a-și imagina, dar mai ales de a spera într-o țară românească de vis, ideală și împlinitoare. Aceste idealuri sunt valabile și în zilele noastre, acum în fața unui nou început de entuziasm creator provocat de alegerea ca președinte a lui Nicușor Dan.

Personificarea acestei speranțe este fără îndoială Ilie Bolojan, personaj care prefigurează un nou model de comportament politic, de seriozitate, de competență, de onestitate și de un patriotism profund asumat. Suntem sufocați astăzi, până la isterie națională, de grija deficitului bugetar, de tot felul de reforme fiscale, de tot felul de politici financiar-economice, dar am uitat cu desăvârșire, voit sau neintenționat, de factorul uman care poate să demareze, să garanteze prin propriile calități succesul unor astfel de măsuri. Mai pe scurt, mă refer la deficitul de competențe și dăruire a omului politic. Nu putem să delegăm conducerea țării unui echipaj de incompetenți, precum însoțitorii de bord Nordis. Ne pierdem în aritmetici parlamentare, în finețurile unei gestici de condescendență față de toate partidele proeuropene și menajăm dintr-un „profund și real democratism” sensibilitățile și umorile partidelor. Ilie Bolojan este preferat de Nicușor Dan pentru poziția de prim-ministru și în acest sens ar trebui să-l numească cu orice preț, mai ales că asocierea sau tandemul cu fostul președinte interimar i-a adus mai multe voturi decât cele ale partidelor. 

În aceste momente de criză și de derută, deciziile trebuie să fie tranșante și nu tranzacționate. Ilie Bolojan în mod legitim poate să configureze o acoladă semnificativă între anul 1937 și anul 2025 pentru a avea o „țară a visurilor noastre”. În mod real, el este absolvent al aceluiași liceu „Emanuil Gojdu” și absolvent al prestigioasei Politehnici din Timișoara, provenind astfel dintr-un spațiu al rațiunii, al Transilvaniei și Banatului, așa cum afirma în 1938 Iuliu Maniu, spațiu care „a avut trei componente de căpetenie ale ideologiei românești de peste Carpați: ideea națională, dreptate socială și democrație națională”. Această democrație națională rezultă din „sămânța ce a încolțit cu mult înainte de Revoluția franceză, ea apărea în acțiunea nefericitului episcop Inochentie Micu” (Iuliu Maniu). În consecință, trebuie depășite conciliabulele partidelor și băgarea lor excesivă în seamă și trebuie ca președintele să opteze pentru o personalitate providențială a vieții publice românești care este Ilie Bolojan, o personalitate opusă tuturor vicleniilor pletorei pesediste. Acesta este deasupra unei țări a mezelicului și miticismului sufocant și este aparținător unei „țări a visurilor noastre” ai cărei cetățeni ar trebui să fim toți, țară pe care nu am putut să o avem nici la 107 ani după Marea Unire.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Apropo de " țara visurilor noastre " aș dori să îmi exprim câteva idei strict personale, nu neapărat legate de articolul de mai sus. Generația mea, -cei născuți în anii '60-'70 - a trăit din plin "binefacerile " comunismului pe care mulți nostalgici le prezintă drept mari realizări. Duc dorul unei dictaturi crunte, mincinoase și abjecte, adusă după 1945 de tancurile sovietice. Cruntă e uneori uitarea...
    După '89 , chiar am avut visuri minunate despre țara noastră, spulberate rapid de regimul neocomunist al lui Iliescu. Democrația a fost omorâtă în bătaie de minerii lui Cozma în iunie 1990 în Piața Universității! Și acolo a murit și țara visurilor noastre, deși atunci nu ne-am dat seama.
    După 35 de ani România arată urât- nu fizic ci moral. Predomina
    unu: "civilizația"BMW ului și doi: "civilizația " boxei cu muzica la maxim. Unu reprezintă agresivitatea, violența și inconștiența, iar doi- nesimțirea și lipsa de educație. Numărul românilor care se se grupează în cele doua "civilizații " nu e neapărat mare, dar îndeajuns încât să strice imaginea unei țări care încearcă (sau încerca!?) să fie mai aproape de de Occident decât de Orient. Deocamdată nu am reușit... și s-ar putea ca în curând să nici nu mai vrem asta.
    E foarte trist pentru mine să mă gândesc la " Țara visurilor noastre " , așa cum o vedeam în "89. Și cel mai mult doare faptul că cele două "civilizații " amintite mai sus încep să câștige din ce în ce mai mulți adepți.
    Va reveni România spre bun simț , educație și onestitate? Greu de spus în acest moment. Deocamdată " țara visurilor noastre " este prinsă ( și aprinsă!) de ambițiile, orgoliile și frustrările propriilor cetățeni. Când acestea se vor potoli, o să am speranțe.
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult