Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

„Țara visurilor noastre”. O revistă uitată din anii ’30 și un fost elev al Liceului „Emanuil Gojdu”: ce mai poate însemna seriozitatea în viața publică românească

Ilie Bolojan Cotroceni - Credit: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia

foto: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia

 „Țara visurilor noastre” (Oradea – Timișoara), 1937 – 1944, a fost titlul unei reviste literare înființate la Oradea, la Liceul „Emanuil Gojdu”, în 1937, o revistă de literatură și cultură scrisă de liceeni sub conducerea nemuritorului profesor-preot și scriitor Augustin Cosma. În perioada de restriște a Ardealului de nord-vest din anii 1940 – 1944, revista s-a mutat la Timișoara. Această publicație a fost expresia entuziasmului creator tineresc, liceal, expresie a energiilor, a emoțiilor, a speranțelor juvenile de a-și imagina, dar mai ales de a spera într-o țară românească de vis, ideală și împlinitoare. Aceste idealuri sunt valabile și în zilele noastre, acum în fața unui nou început de entuziasm creator provocat de alegerea ca președinte a lui Nicușor Dan.

Personificarea acestei speranțe este fără îndoială Ilie Bolojan, personaj care prefigurează un nou model de comportament politic, de seriozitate, de competență, de onestitate și de un patriotism profund asumat. Suntem sufocați astăzi, până la isterie națională, de grija deficitului bugetar, de tot felul de reforme fiscale, de tot felul de politici financiar-economice, dar am uitat cu desăvârșire, voit sau neintenționat, de factorul uman care poate să demareze, să garanteze prin propriile calități succesul unor astfel de măsuri. Mai pe scurt, mă refer la deficitul de competențe și dăruire a omului politic. Nu putem să delegăm conducerea țării unui echipaj de incompetenți, precum însoțitorii de bord Nordis. Ne pierdem în aritmetici parlamentare, în finețurile unei gestici de condescendență față de toate partidele proeuropene și menajăm dintr-un „profund și real democratism” sensibilitățile și umorile partidelor. Ilie Bolojan este preferat de Nicușor Dan pentru poziția de prim-ministru și în acest sens ar trebui să-l numească cu orice preț, mai ales că asocierea sau tandemul cu fostul președinte interimar i-a adus mai multe voturi decât cele ale partidelor. 

În aceste momente de criză și de derută, deciziile trebuie să fie tranșante și nu tranzacționate. Ilie Bolojan în mod legitim poate să configureze o acoladă semnificativă între anul 1937 și anul 2025 pentru a avea o „țară a visurilor noastre”. În mod real, el este absolvent al aceluiași liceu „Emanuil Gojdu” și absolvent al prestigioasei Politehnici din Timișoara, provenind astfel dintr-un spațiu al rațiunii, al Transilvaniei și Banatului, așa cum afirma în 1938 Iuliu Maniu, spațiu care „a avut trei componente de căpetenie ale ideologiei românești de peste Carpați: ideea națională, dreptate socială și democrație națională”. Această democrație națională rezultă din „sămânța ce a încolțit cu mult înainte de Revoluția franceză, ea apărea în acțiunea nefericitului episcop Inochentie Micu” (Iuliu Maniu). În consecință, trebuie depășite conciliabulele partidelor și băgarea lor excesivă în seamă și trebuie ca președintele să opteze pentru o personalitate providențială a vieții publice românești care este Ilie Bolojan, o personalitate opusă tuturor vicleniilor pletorei pesediste. Acesta este deasupra unei țări a mezelicului și miticismului sufocant și este aparținător unei „țări a visurilor noastre” ai cărei cetățeni ar trebui să fim toți, țară pe care nu am putut să o avem nici la 107 ani după Marea Unire.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Apropo de " țara visurilor noastre " aș dori să îmi exprim câteva idei strict personale, nu neapărat legate de articolul de mai sus. Generația mea, -cei născuți în anii '60-'70 - a trăit din plin "binefacerile " comunismului pe care mulți nostalgici le prezintă drept mari realizări. Duc dorul unei dictaturi crunte, mincinoase și abjecte, adusă după 1945 de tancurile sovietice. Cruntă e uneori uitarea...
    După '89 , chiar am avut visuri minunate despre țara noastră, spulberate rapid de regimul neocomunist al lui Iliescu. Democrația a fost omorâtă în bătaie de minerii lui Cozma în iunie 1990 în Piața Universității! Și acolo a murit și țara visurilor noastre, deși atunci nu ne-am dat seama.
    După 35 de ani România arată urât- nu fizic ci moral. Predomina
    unu: "civilizația"BMW ului și doi: "civilizația " boxei cu muzica la maxim. Unu reprezintă agresivitatea, violența și inconștiența, iar doi- nesimțirea și lipsa de educație. Numărul românilor care se se grupează în cele doua "civilizații " nu e neapărat mare, dar îndeajuns încât să strice imaginea unei țări care încearcă (sau încerca!?) să fie mai aproape de de Occident decât de Orient. Deocamdată nu am reușit... și s-ar putea ca în curând să nici nu mai vrem asta.
    E foarte trist pentru mine să mă gândesc la " Țara visurilor noastre " , așa cum o vedeam în "89. Și cel mai mult doare faptul că cele două "civilizații " amintite mai sus încep să câștige din ce în ce mai mulți adepți.
    Va reveni România spre bun simț , educație și onestitate? Greu de spus în acest moment. Deocamdată " țara visurilor noastre " este prinsă ( și aprinsă!) de ambițiile, orgoliile și frustrările propriilor cetățeni. Când acestea se vor potoli, o să am speranțe.
    • Like 2


Îți recomandăm

pod Bulgaria - Romania

Trebuie începută o relație mult mai pragmatică, cu rezultate concrete, cu Bulgaria și dezvoltate atât relațiile bilaterale cât și schimburile comerciale între cele două țări. Ar fi de dorit să renunțam la aerul de condescendență cu care tratăm Bulgaria și cetățenii săi. În competiția inerentă cu Bulgaria nu stăm prea bine. Am ales câțiva indicatori cu scopul de a avea o imagine care să reliefeze punctele tari și slabe ale fiecărei țări. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cules de căpșuni - Getty

Am muncit cincisprezece ani și ceva în Belgia. Am început de cât de jos se poate, și nu mi-e rușine s-o spun. Ba chiar e bine cunoscut printre prieteni faptul că sunt mândru că am cules și căpșuni și că am stat și la aceeași masă unde se luau decizii ce implicau cheltuieli foarte mari și hotărâri care afectau zeci, dacă nu sute de oameni. foto Getty

Citește mai mult

anaf - taxe - impozite

Cu actualele injuste măriri de taxe, situate între 100% și 300% pe apartamente, locuințe, proprietăți în general, automobile, remorci, rulote, motociclete etc guvernul Bolojan se sincronizează inexorabil cu logica în care reducerea deficitului cu metode brutale este tot ce contează.

Citește mai mult