O schimbare majoră se va petrece în organizarea lumii pe care o știm astăzi. Care sunt premisele și scenariile posibile?

(Foto: Guliver/Getty Images)

Criză imobiliară? Criză financiară? Criză economică? Criză? Ne invadează rușii? Ne cotropesc refugiații musulmani? Al treilea război mondial? Bombă atomică? Foamete? Supra-populare? Supra-poluare? Zombi? Matrix? 

Acestea sunt câteva dintre întrebările și dilemele ce clocesc, în momentul de față, în mințile tuturor.

Nu știm exact ce ne paște, însă un lucru este clar: în viitorul apropiat o schimbare majoră se va petrece în lumea pe care o știm astăzi. Mai exact, sistemele de organizare politică, economică și socială vor suferi transformări radicale. Oameni de afaceri din China, Europa până în SUA, jurnaliști, sociologi, diplomați, politicieni, filozofi și alți gânditori sunt cu toții de acord cu această afirmație.

Cu toții ne pregătim ca ceva să se întâmple. Semne sunt multe. 

Companiile vor acum să obțină profit maxim, mai mult ca niciodată, pentru că nu se știe ce se va întâmpla în 2020 și după acest an fatidic. Aceleași companii vor să angajeze oameni, dar nu mai au pe cine, așa încât încep să introducă roboții în masă, atât în producție cât și în servicii.

Angajații vor să câștige cât mai mulți bani și să se bucure de veniturile lor prin achiziții de consum, dar și cu scop de investiție. Vezi în România avântul creditelor imobiliare din ultimii câțiva ani. Vezi și fuga românilor în străinătate.

Politicienii vor să acapareze cât mai multă putere în mâinile lor, încălcând principiile democratice în baza cărora au fost aleși.

Imigranții săraci din țări devastate de războaie, boli și foamete fug. Și tot fug, în încercarea lor de a se salva.

UE se dezintegrează, SUA își pierde rolul de lider al lumii, China devine din ce în ce mai puternică economic și militar, Rusia este disperată, Australia se izolează și mai mult, Orientul Mijlociu caută să se reinventeze, America Latină este în degringoladă, iar Africa este pe cale de a renaște.

Planeta își pierde răbdarea cu noi.

În acest timp, bogații lumii precum Rockefeller și Rothschild simt că nu mai pot aduce o contribuție benefică la viitorul omenirii, așa că de câțiva ani au început să-și lichideze bunurile și proprietățile, pentru a lăsa loc unei alte elite de oameni de afaceri care să decidă asupra noastră, a tuturor. Un pas foarte important pentru ceea ce urmează să se întâmple.

Mai putem observa câteva tendințe importante:

• Frustrarea crescândă a omului de rând din România și din lume, dezamăgit fiind de mersul lucrurilor, dezamăgit de elitele politice, dar și de elitele de business, a atins cote alarmante.
• Corporațiile nu mai pot oferi joburi de vis pentru tinerii de azi.
• Corporațiile au devenit niște coloși cu puteri aproape nelimitate, similare sistemelor politice în anumite țări și care nu mai pot fi controlate de nimeni și nimic. 
• Tendințele extremiste în rândul populației generate de dezamăgirea față de elite au generat decizii majore la nivel național, precum Brexit-ul în Marea Britanie, alegerea lui Donald Trump în SUA sau protestele de masă din România, între cele mai mari de după revoluție. 
•  Absolvenții de facultate de azi nu mai vor joburi full-time! Vor part-time-uri și proiecte. Se plictisesc repede, nu vor bani mulți, refuză să între în competiție cu alți colegi și cer în schimb experiențe multiple și libertate totală de a alege! În România, cel puțin, tinerii de 20 de ani de astăzi sunt poate prima generație de plătitori de taxe de după 1989 care nu mai poate fi manipulată și controlată cu ușurința de până acum.

Toate acestea ne îndeamnă să înțelegem că forma de organizare economică numită capitalism și care a generat de la 1750 încoace cei mai mulți dintre bogații lumii este foarte aproape de a-și atinge apogeul. Dar nici democrația nu mai este ce a fost odată, din moment ce este călcată în picioare zilnic de politicieni care au la îndemână puterea legislativă pentru a face tot ceea ce doresc.

Întrebarea rămâne: ce ne așteaptă mai departe?

Iată cele două scenarii posibile vehiculate la nivel global în momentul de față, două alternative diametral opuse:

1. O tranziție de la capitalism la socialism în vest, așa cum în est s-a petrecut trecerea de la comunism la socialism. Adică înlocuirea gândirii capitaliste, potrivit căreia binele individual primează în favoarea binelui comun. În vreme ce forma de socialism avută în vedere ar fi cea în care binele comun ar prima. Acest lucru vizează însă naționalizarea unor bunuri private pentru a echilibra puterea statală cu puterea deținută în prezent de corporații. Iar acest fapt ar atrage după sine concentrarea de putere în mâna politicienilor care să conducă peste companii, angajați, copii și bătrâni.

2. O tranziție de la puterea politică la puterea economică. Alternativa la primul scenariu vizează introducerea unui așa numit “nou contract social”, de asta data între cetățeni și mediul de afaceri, versus “contractul social” gândit la 1762 de Jean Jacques Russeau între cetățeni și sistemul politic. Un nou contract social ar transfera legitimitatea de organizare a omenirii de la politicieni la afaceriști.  

Dacă mă întrebați pe mine ce ar fi mai bine pentru omul de rând, aș zice că niciuna pe termen scurt și mediu.

Însă, noi, românii, mereu am fost nevoiți să alegem răul cel mai puțin rău dintre două rele. În România, cel puțin, decizia este clară. Politicienii ne-au dezamăgit mult mai mult decât oamenii de afaceri. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp