Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

O soluție pentru ca jumătate din mașinile din București să dispară

Tren în gară

Foto: Inquam Photos

Am avut de făcut o călătorie în Franța la o expoziție din domeniu meu de activitate. Organizarea activității a presupus să zbor până la Zurich apoi să călătoresc cu trenul. Am tot evitat în perioada asta deplasările în străinătate din cauza multiplelor reguli, certificate, declarații, care se schimbau de la o zi la alta. Astăzi mergeai într-o țară verde și câteva zile mai târziu te întorceai dintr-o țară galbenă. Am fost hotărât să încerc să mă deplasez la aeroport cu trenul, marea găselniță din ultima perioada. La asta mai adăugăm și faptul că acum suntem fericiții posesori ai unei rețele de metrou în cartier așa că era cum trebuie mai bine.

Din păcate, la plecare, din cauza faptului că trenurile plecau la o ora sau chiar mai mult, diferență între ele, și în plus nu am știut ce alt operator privat mai face ruta asta, am decis că e mai sigur să iau Uberul. Până la aeroport 60 de lei. Condițiile de călătorie au fost influențate de traficul sufocant, deja un pleonasm pentru București. La Zurich direct din aeroport se coboară în 5 minute în stația de tren, biletele se iau de la automate sau de la casierie. Toate trenurile care trec prin Zurich opresc și la aeroport așa că poți merge în toate direcțiile fără probleme. Cu toate că sunt multe garnituri, erau aglomerate, semn că oamenii optează cu încredere pentru acest mijloc de transport. La întoarcere mi-am spus că indiferent cât voi aștepta voi merge cu trenul, ceea ce am și făcut. La cinci minute de la aterizare era programat un tren spre Gara de Nord. Biletul se poate lua de la casierie sau de la automat, am văzut pe cineva care a plătit și în tren cu cardul la aparat. Apropo, în Elveția se pot cumpăra bilete și din tren, nu ca la noi amenzi sau șpagă la naș. Un bilet de la Otopeni până la Gara de Nord 4 lei fără loc și 5 lei cu loc. Călătoria durează 20-25 de minute cu două opriri. Condiții de călătorie acceptabile pentru țara noastră. La Gara de Nord am coborât la metrou și am plecat spre casă. Am mai plătit 3 lei. Deci cu 8 lei am rezolvat toată problema și am evitat și înghesuiala din oraș. Așadar recomand.

În toate capitalele europene trenul urban este extrem de folosit, la Paris se trece de la trenul SNCF care vine de la aeroport la metroul orașului ROR într-o stație comună. La Viena călătoria cu trenul este extrem de utilizată inclusiv pentru deplasări în diverse puncte ale orașului. Pentru mine este mult mai comod să nu mă deplasez cu mașina la aeroport, să pierd vremea prin parcare plus stresul că nu sunt locuri, și nu în ultimul rând costurile mai ridicate. Dacă s-ar apleca cineva și asupra centurii feroviare a Bucureștiului, atât de mult discutate, ar fi cu adevărat o schimbare. Îmi imaginez că toți cei care vin din jurul Bucureștiului își lasă mașină acasă sau în cel mai rău caz într-o parcare la o gară, merg până în punctele unde trenul are conexiune cu o stație de metrou și apoi își văd de drumul lor. Cred că jumătate din mașinile din București ar dispărea. Până la urmă nu e o investiție atât de mare, nu se construiește o cale ferată de la zero.

Ori sunt eu prea optimist.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sunteți de un optimism rar. Nu suntem noi mai special ca nație românească dar fiecare popor are particularităti și foarte bine că este așa. Suntem obișnuiți cu un anumit nivel de trai și asta mai ales cei din orașele mari și ne-am întoarce din auto în tren doar în condiții speciale. Dar până atunci, mai este mult!
    • Like 0
  • Din păcate suntem o nație inapoiată. Mi-e greu să spun asta, în ciuda capetelor luminate de la noi pe care istoria trecută și recentă le notează. Vorbim aici de educația și cultura de masă, de cunoștințe și adaptarea populației la era moderna.
    Pe de altă parte, ce folos dacă am avea niște trenuri moderne, ritmul distrugerii lor ar fi mult mai mare decât cel al reparării și curățirii.
    Dacă am avea astfel de trenuri moderne ar trebui să educăm pentru o vreme fiecare călător cum să folosească aceste servicii.
    Dar mai intâi de toate trebuie să ne dorim să avem aceste trenuri. Trebuie să ne dorim și să lăsăm profesioniștii adevărați să dea soluții. Pentru nevoile noastre. Fără cumetrii, sinecuri și ‘specialiști’ de partid.
    Vă propun să citiți despre dialogul real între societatea civilă și autoritățile din țările occidentale sau despre cum se obțin examenele de funcționari publici în țările din zona Asiei.
    Probabil este și unul din motivele pentru care astfel de proiecte se pot promova și realiza.
    La noi mai durează vreo generație, două. Adică va trebui să suportăm în continuare manele, strigături și mizerie prin mijloacele de transport în comun rudimentare.

    Mi-am permis să adaug link-ul filmului unei călătorii cu trenul care mi s-a părut elocvent. Este adevărat, pe distanță lungă, dar chiar și așa cred că spune multe.

    https://www.youtube.com/watch?v=wcYQzzTT73Y&t=116s

    Ca idee, notați vă rog distanța, timpul, prețul, confortul, curățenia impecabilă .... eh, ce să mai spun,... cam totul!

    Cred că ar fi timpul să facem câte ceva pentru a intra in rândul lumii.
    • Like 1
  • ar trebui modificat orarul pt ca cel putin noaptea, autobuzele si trebul pleaca in acelasi timp dupa care juma de ora nimik

    a doua chestie, ar mai trebui adaugate opriri...de exemplu in zona chibrit, parca este o statie, si de asemenea in zona garii basarab este iarasi statie
    • Like 1
  • Sunt multe de spus / scris. Soluția nu e deocamdată fezabilă, din cauza costurilor, mentalităților. Până una, alta, vedeți că ROR e RER - Réseau Express Régional.
    • Like 2
  • Nume check icon
    Tot ceea ce spuneti este logic. Am trait si calatorit ani buni in Europa si acolo am invatat ce inseamna un transport public bine pus la punct. Am invatat in delegatii ca pot sa ajung de la hotel la birou in 10 min si ma costa 1 euro cu trenul fata de minim 30 min cu taxiul si ma costa 15 EURO. Am avut colegi in Viena care imi explicau ca economisesc in jur de 3000 de EURO/an, poate chiar mai mult, daca vin cu trenul la birou si nu cu masina, si in plus mai si citesc o carte pe luna.
    Sunt sigur ca daca am avea infrastructura adecvata se va folosi, in special de generatia tanara care nu este neaparat interesata sa "investeasca" in masini scumpe si puternice. In schimb o sa fie o buna parte a populatie - si aici ma refer la clasa mijlocie superioara sau chiar cei bogati - la care masina nu este un obiect de deplasare, ci de un stat social, si in plus nu doresc sa se "amestece" cu plebea in mijloacele de transport.
    Prin urmare nu este vorba numai de infrastructura, ci si de mentalitate.
    • Like 3


Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult
sound-bars icon