Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

O treime. Cu atât trebuie reduse costurile de personal din sectorul public ori crescute veniturile încasate la buget, ca să „ne permitem”

Bancomat

Foto: Inquam Photos

Răspunsul corect: o treime. Cu atât trebuie reduse costurile de personal din sectorul public, ori crescute veniturile încasate la buget, ca să “ne permitem”. Am să explic acest rezultat prin mai multe calcule simple, toate duc la aceeași concluzie.

Calcul 1: Salariul mediu în sectorul public din România este cu 32% mai mare decât în cel privat pe net (4.003 vs 5.291 lei), respectiv 38% pe brut (6.457 vs 8.946 lei). Cea mai mare discrepanță din UE, unde diferența este de 8%, totuși, la un serviciu public mai calitativ. Având în vedere ce se prestează în România, cele două ar trebui să fie egale (fiind îngăduitor), deci salariul mediu din privat = public. Practic, dacă reducem diferența de 2.489 lei costuri salariale brute dintre public vs privat, înmulțim cu 12 luni și apoi cu 1.2 milioane de bugetari, obținem optimizare costuri de circa 36 miliarde de lei / an, fix o treime din costurile salariale. 

P.S. clasicul argument al sindicaliștilor bugetari că salariul la privat este mai mare în realitate (“mulți” au salariu minim pe cartea de muncă, dar încasează diferența în plic nefiscalizat) nu ține. De ce? Din cauza impactului redus. Este simplu, înmulțești 1.2 mil angajați la nivel minim x 1.524 (salariul minim net) x 12 luni și obții 21.6 mld lei, ceea ce reprezintă 10% din fondul total anual de salarii la privat (4,5 mil angajați x 4.003 salariul net x 12 luni). Deci, chiar dacă TOȚI angajații pe salariul minim ar încasa suplimentar 30% în plic nefiscalizat (exagerăm), aceasta ar avea un impact asupra fondului de salarii în privat (deci și asupra salariului mediu real) de max. 3%, insignifiant. Chiar și în acest scenariu, diferența reală dintre salariul din sectorul public și privat ar fi de 29% (în loc de 32%), foarte mare!

Calcul 2: execuția bugetară din primele 10 luni ale acestui an ne arată în felul următor: cheltuielile de personal din sectorul public (97,5 mld lei) raportate la veniturile publice curente (deci 342 mld lei, luăm fondurile UE deoarece ele tranzitează bugetul) înseamnă o pondere de 28,5%. Media UE este 20%, deci, plătim cu 30% mai mult bugetarii prin raportare la veniturile încasate la buget, față de medie UE.

Care sunt soluțiile? Pentru un economist care NU face politică, soluții foarte clare și simple, ori reduci cheltuiala, ori crești venitul (ambele, ar fi excelent, prea frumos să visăm):

(1) reduci costurile de personal în sectorul public cu 30%. Cum? Restructurezi 3 din 10 oameni? Nu! Nu își asumă nimeni … singura soluție realistă, dar care necesită 10 ani: digitalizezi administrația publică pas cu pas (la ce rezistență la schimbare este acolo, cred că durează un deceniu) și, în paralel, nu mai angajezi personal în sectorul public pe măsură ce bugetarii existenți se pensionează. Practic, reducem personalul cu 3% în fiecare an, deci în 10 ani cu -30%. 

(2) crești veniturile publice raportate la PIB cu o treime (de la 30% actual la 40%, media UE), prin reducerea economiei subterane, legislație mai dură, digitalizare ANAF. În paralel, reforma în legea salarizării: o treime din salariu plătit pe baza de performanță evaluată anual pe criterii stabilite prin audit extern! Și aici, măsuri care se pot implementa cu efecte vizibile în 10 ani.

Se poate? 100% SIGUR! De ce în Polonia au 0.9 mil bugetari la o populație de 38 mil … iar noi cu maximum 18 mil populație rezidentă avem 1.2 mil bugetari? Se vrea(?)

Miza? ENORMĂ: cu 36 mld lei / an optimizare costuri, putem să facem în 5 ani următoarele: … 3.600 km autostrăzi (10 mil eur / km)

… 360 spitale publice (100 mio eur / spital)

… sau multe altele …

Nu, nu am nimic cu bugetarii. Vreau autostrăzi, spitale, școli, irigații în agricultură, CFR punctual și modernizat … cu toții o să ne bucurăm de toate, indiferent că lucrăm la privat sau la stat. Suntem români în România. Toți, împreună! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ocuparea unui post la stat este o competiție între,, pile". Odată angajat la stat, apar responsabilități suplimentare, Neoficial. Îmi amintesc de cazul L. Dragnea, a adus în sediul central al PSD o tînără, s-au,,apropiat", șeful Dragnea ajunge ministru, apropiata este unsă șefă de cabinet la ministrul LD. Și suplimentar este promovată amantă a ministrului... Oare madam Dăncilă o fi fost și ea o apropiată a lui daddy Dragnea?
    • Like 1
  • De ce sa se reduca cheltuielile cu salariile bugetarilor si sa nu creasca salariile din mediul privat? Diferenta de salarii public-privat poate explica si de ce este atat de putin atractiv mediul privat pentru angajare. Firmele fac profituri consistente pe seama muncii prost platite. Sa nu ne mai miram ca multi specialisti si meseriasi pleaca sa lucreze in alte tari.
    • Like 0
  • Analiza autorului este una "generala", adica cu toate categoriile de "bugetari" bagate la gramada, si deci una superficiala.
    De exemplu, tot in categoria "bugetarilor" intra si invatamantul si parte din cercetare, care in ultimii ani ating record dupa record (negativ, bineinteles), in ceea ce priveste alocarea bugetara. De exemplu, cercetarea din fonduri publice a avut in 2021 o alocare de 0.18% PIB, unde ne putem compara cu Albania, Macedonia de Nord, etc, mult sub cei 1% media UE. Invatamantul va avea in 2023 cea mai mica alocare din ultimii 20 de ani. Practic in zona unde se stabileste gradul de competitivitate si nivelul de valoare adaugata in economia din urmatorii 5-10-15 ani, alocarile bugetare sunt extrem de mici.
    Analiza ar fi trebuit sa fie facuta macar pe sectoare mari bugetare - invatamant, sanatate, securitate, administratie, justitie - si apoi trase concluziile.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult