Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ministrul Economiei arată suma uriașă pe care o pierde România în fiecare an din cauza neintrării în Schengen: 10 miliarde de euro

Coada la ieșirea din țară

Foto: Coadă la ieșirea din țară/ Inquam Photos

Neintrarea României în spațiu  Schengen, ca urmare a opoziției de ultim moment a Austriei, are costuri economice uriașe, care pot fi deja estimate. Potrivit ministrului Economiei, Florin Spătaru, acestea se ridică la 10 miliarde de euro anual.

„Gândiți-vă că neincluderea noastră în spațiul Schengen ne-ar aduce un prejudiciu economic de până la 10 miliarde de euro (...) Este un calcul făcut de Comisia Europeană pentru toate țările și, raportat la populație și la PIB-ul României, aceasta este estimarea,  impactul. Zece miliarde de euro, pe care le pierdem an de an neintrând în acest spațiu”, a declarat Spătaru la Digi24.

La rândul său, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a vorbit despre cât ar putea câștiga România dacă intra în Schengen - 0,5 puncte procentuale în plus la creşterea economică, în următorii zece ani. Totodată, aderarea la OECD ar însemna o creştere medie de cinci puncte procentuale, raportat la aceeaşi perioadă, a afirmat, potrivit Economedia. Câciu, la o dezbatere de specialitate.

„Lanţurile de aprovizionare vor trebui internalizate, vor trebui scurtate, vedem ce înseamnă crizele, până la urmă crize care ne spun adevărul despre unde suntem vulnerabili. (…) ar fi extraordinar pentru România să intre în Schengen, pentru că această intrare în spaţiul Schengen, până la urmă, ar aduce un plus de investiţii şi de încredere în economia românească. Eu făcusem un calcul, pe o perioadă de 10 ani ar însemna cel puţin 0,5 puncte procentuale în plus la creşterea economică. Intrarea în OECD, în schimb, ar fi ca intrarea în Liga Campionilor, adică o creştere medie de cinci puncte procentuale pe an, pe o perioadă de 10 ani”, a spus ministrul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult