Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O „măcelărie” care nu există: administrarea Pilonului II de pensii

Casa de pensii

Foto: George Călin/ Inquam Photos

În perioada 2017-2019, cei care vizau distrugerea Pilonului II de pensii private prin cerința creșterii aberante de capital spuneau despre administratorii Pilonului II că „nu se dau duși câinii de la măcelărie”. A fost un moment cu adevărat critic în istoria sistemului, pentru că „măcelăria” invocată nu există, de fapt.

Publicarea recentă a situațiilor financiare, pe anul 2020, de către toți administratorii de fonduri de pensii private permite o analiză detaliată a contextului de business din acest sector. Cifrele prezentate în acest material sunt utile pentru înțelegerea în profunzime a domeniului, atât pentru a fundamenta politici publice sustenabile, cât și pentru a emite opinii cu adevărat avizate. Clarificare: toate datele statistice prezentate în acest articol sunt din surse 100% publice, disponibile (în diferite momente de timp) online, verificabile de către oricine: Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Finanțelor Publice, Registrul Comerțului, site-urile proprii ale administratorilor. Nu am folosit nicio altă sursă de date.

Câteva cifre interesante: cei 7 administratori de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au înregistrat rezultate financiare total negative (suma rezultatelor reprezintă pierdere) atât în anul 2019 (89,4 mil. RON, adică 18,8 mil. EUR), cât și în 2020 (24,8 mil. RON, adică 5,1 mil. EUR). În total, în ultimii 2 ani, industria a funcționat în pierdere cu aproape 24 de milioane de euro. Trebuie precizat că cifrele aferente administrării Pilonului III de pensii facultative (pentru o parte din administratori) au influențat și ele aceste rezultate financiare, însă nicidecum decisiv.

Nota bene: rezultatele financiare ale administratorilor Pilonului II (societăți comerciale reglementate de legislația în vigoare și supravegheate de ASF) nu influențează în niciun fel situația financiară (altfel excepțională) a fondurilor de pensii private (societăți civile fără personalitate juridică, vehicule de investiții cu bilanțuri total separate de cele ale societăților de administrare). În fapt, am analizat anterior rezultatele foarte bune înregistrate de fondurile de pensii de Pilon II pentru români în anul 2020 și în istoricul lor complet de funcționare. aici și aici.

Bine, bine… și atunci, dacă investițiile fondurilor de pensii private merg foarte bine, de ce aceste rezultate nu se revarsă ca bunăstare și la nivelul societăților de administrare? Răspunsurile sunt complexe și țin de evoluția legislației și a business-ului de administrare a Pilonului II. Vom înțelege mai bine dacă privim evoluția istorică a rezultatelor financiare cumulate ale industriei. În graficul de mai jos, fiecare bară reprezintă suma algebrică a rezultatelor financiare anuale a tuturor administratorilor de Pilon II existenți pe piață în anul respectiv.

În 2007-2008 Pilonul II a fost lansat cu investiții (a se citi cheltuieli) masive de operațiuni, marketing, publicitate. Fondurile abia începeau să colecteze bani (puțini) în administrare, iar comisioanele încasate de companii erau la valori minime, astfel că este firească înregistrarea de pierderi financiare semnificative. Fondurile de pensii au rămas mici, iar cheltuielile de funcționare ale administratorilor au continuat să depășească, în termeni anuali, nivelul comisioanelor încasate, încă 4 ani după lansarea sistemului. Abia din 2013 industria a început să raporteze rezultate financiare pozitive în termeni anuali. Nu încă „profit” (deși legislația a impus plata impozitului pe profit pentru acei administratori cu rezultate anuale pozitive), ci începutul recuperării unei perioade lungi de investiții și pierderi financiare asumate, ocazionate de startul lent al Pilonului II.

Între 2013-2018, administratorii au reușit în fiecare an să raporteze rezultate pozitive în creștere lentă, dar sigură, care păreau că vor ajunge să acopere investițiile asumate istoric. La finalul lui 2018 însă a apărut deja celebra OUG 114/2018 care a redus semnificativ, cu până la 70%, nivelul comisioanelor de administrare percepute de societățile de Pilon II, iar efectul a fost vizibil imediat în pierderi financiare importante pentru industrie în 2019. La început de 2020, noul Guvern a corectat prin OUG 1/2020 o bună parte din prevederile OUG 114/2018 și a modificat calculul comisioanelor de administrare din Pilonul II, precum și taxele pe care administratorii le plătesc anumitor instituții ale statului român. Ca urmare, situația financiară a administratorilor s-a îmbunătățit sensibil în 2020 față de 2019, nefiind însă suficient pentru că majoritatea companiilor din domeniu să treacă de pe pierdere pe profit anual. Privind în urmă, acum este lesne de înțeles pentru oricine că OUG 1/2020 a salvat de facto Pilonul II.

Dincolo de rezultatele anuale, o analiză a cifrelor cumulate (al doilea grafic de mai sus) ne arată că, de la startul funcționării lor și până la finele lui 2020, administratorii Pilonului II au marcat pierderi totale de 622 mil. RON, adică în medie nu și-au recuperat investiția istorică în lansarea sistemului. Este o concluzie importantă, deși contraintuitivă: iată că administratorii de Pilon II nu sunt „câinii care nu se dau duși de la măcelărie” și că business-ul de administrare presupune mult mai multe responsabilități și cheltuieli decât simplă colectare a comisioanelor.

Una dintre expresiile acestor cheltuieli și responsabilități este provizionul tehnic pentru acoperirea garanțiilor Pilonului II (respectiv, garanția contribuțiilor nete, potrivit căreia niciun participant nu primește înapoi de la fonduri mai puțin decât a contribuit, minus comisioanele legale). În 2020, conform legislației în vigoare, toți administratorii au completat stocul acestor provizioane (marcate in situațiile financiare, firesc, drept cheltuieli), totalul lor la nivelul industriei fiind azi de 730 mil. RON.

De fapt, dacă ne uităm la istoricul complet al administrării Pilonului II, cifrele totale arată astfel: în 13 ani de funcționare, administratorii Pilonului II au colectat din comisioane un total brut de 2,75 mld. RON (558 mil. EUR în valoarea de azi), din care aproape 46% au reprezentat-o doar două categorii de cheltuieli: provizioanele tehnice puse deoparte (730 mil. RON) plus taxele plătite către 3 instituții ale statului român – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Casă Națională de Pensii Publice și Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private (520 mil. RON).

Defalcat, iată cum arată cheltuielile industriei de administrare a Pilonului II, în diferiți ani. Cea mai mare parte a cheltuielilor e constituită din cele obligatorii prin legislația aferentă, procentul mergând până la 74% (2019) sau chiar aproape 80% (2020) din cheltuielile anuale ale industriei – ceea ce, în contextul comisioanelor de administrare plafonate tot prin lege, lasă foarte puțin spațiu de respiro business-urilor din domeniu.

Analiza situațiilor financiare arată că, pe lângă constituirea provizioanelor tehnice și taxele de funcționare, în bilanțuri au avut ponderi importante atât impozitul pe profit (acolo unde a fost cazul), cât și cheltuielile de tranzacționate suportate pentru fondul de pensii administrat. Trebuie menționat aici că obligația că administratorul fondului să suporte cheltuielile de tranzacționare ale fondului (comisioane de trading, cheltuieli de depozitare, etc.) este apanajul inventivității legislative românești, practica internațională unanimă fiind aceea că toate cheltuielile de tranzacționare sunt suportate din activele fondului de pensii / investiţii, nu din cele ale administratorului fondului.

Restul cheltuielilor inerente unei bune funcționari și administrări de business (operaționale, de personal, marketing, poștă și telecomunicații) au reprezentat 20% din totalul cheltuielilor în 2020 și 26% în 2019, în scădere de la 45% în 2016.

Să tragem câteva concluzii. Stă în picioare mitul „câinilor care nu pleacă de la măcelărie” în cazul administratorilor Pilonului II? Nu prea. Business-ul este departe de a fi atât de profitabil pe cât ar putea părea la o primă vedere, mai ales la una nedocumentată de cifre. Nu doar că industria ca întreg a funcționat în ultimii 2 ani în pierdere (din cauza reducerii veniturilor pe fondul OUG 114/2018 și a creșterii cheltuielilor de completare a provizioanelor tehnice), dar cifrele arată clar că, în medie, acţionarii administratorilor nu și-au recuperat nici acum, după 13 ani, investițiile realizate în punerea pe picioare a Pilonului II. Imaginea este completată de următoarea informație: din cei 18 administratori care s-au aliniat la start în 2007 azi au rămas în piață doar 7, printr-un lung proces de preluări și fuziuni, în urma cărora interesele participanților n-au avut, în mod evident, de suferit.

Și totuși, ce îi ține pe aceștia 7 în business, dacă nici după 13 ani nu au fost recuperate investițiile inițiale, iar ultimii 2 ani au adus pierderi financiare? Aici, răspunsul este cu siguranță apanajul fiecăruia dintre cele 7 mari grupuri financiare care administrează în prezent Pilonul II în România. Un indiciu stă însă în modelul de business: grosul cheltuielilor și investițiilor este deja în spate, acționarii așteptând acum, răbdător, anii de normalizare și creștere lentă dar sigură a business-urilor, care să îi aducă pe un firesc și legitim plus. Câți investitori străini din România mai cunoașteți care să-și asume o perioadă atât de lungă până la break-even?

Aceasta este situația financiară reală, documentată cu cifre, chiar dacă aparent contraintuitivă, a administratorilor Pilonului II. Sper că materialul să fie util tuturor celor care doresc să-și formeze o opinie avizată privind domeniul. Ocolind metafora facilă a măcelăriei în fapt inexistente, închei spunând mai degrabă că în business-ul de administrare a Pilonului II, răbdător, rezilient și responsabil, „câinii nu umblă cu covrigi în coadă”.

Articol publicat pe project-e.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Nici acum nu mai terminam cu prostiile astea !? Nimeni, niciodata, nu a vrut sa desfiinteze pilonul 2. A fost o tema artificiala de diabolizare a puterii politice existente atunci. Sunteti multumiti de ce avem acum ?
    • Like 0
  • Nu le mai plange de mila atat. Poate ne vrei sa ne spui pana la urma ca astia fac voluntariat. Orice firma care se respecta trebuie sa raporteze profit 0 sau minus , sau nu ai invatat asta la scoala? Profit pe minus ca sa te imprumuti de la compania mama ( fie ING , Raiffeisen , etc) cu dobanzi imense ca apoi sa se scoata banii din Romania sub forma de plati de dobanzi. Astfel se plateste la stat mai nimic. Reteta asta ii la toate multinationalele. Iar despre mica ta explicatie ca provizionul ii cheltuiala ma lasa cu gura cascata, technic sunt tot banii fondului , asa ca scade aia 61 % din cheltuieli. Iar la costuri de marketing presupun ca ii si articolul asta. Sustin pilonul 2 dar hai sa nu le mai plancem de mila la bancheri.
    • Like 1
    • @ Silviu Pop Sese
      Silviu are dreptate , Mihai încearcă să ne prostească pe față, te și miri cum de o companie pe pierderi ani de zile nu închide nici nu pleacă să lase pe alții. Salariile alea uriașe ale board-urilor firmelor de administrare bazate pe comisioanele astronomice ( 2,5 % din total sumă depusă nu din profit negociate cu statul român prin politicieni) văd că nu se reduc în ciuda pierderilor raportate , apoi nu ne insultați inteligența cu provizioanele trecute pe cheltuieli pentru înregistrarea de pierderi. Deci în concluzie dacă teoretic ai pierderi dar nu închizi firma nici nu pleci se cheamă că e câine la măcelărie sau pe înțelesul tuturor e ca la vamă undă ăia ar veni și fără salariu asta în timp ce proștii puși să cotizeze la fondurile respective au avut un câștig de 1,2 % pe an în perioada 2007-2017 adică undeva la 12 % pe zece ani în timp ce prețurile la alimentele de bază , utilitățile , combustibilul și euro au crescut în aceeași perioadă cu 100 %. Dacă tot încercăm să ascundem o problemă pe bază de statistică îl rugăm pe Mihai să pună în tabel și salariile încasate de board-urile firmelor de administrare așa pentru comparație cu cele de 5000 de lei ale salariaților de la metrou înfierați cu mânie proletară tot în Republica pentru că vezi doamne compania are pierderi. Anticipând un răspuns de elev de școală generală că ăia sunt bani privați îl rog pe Mihai să aibă în vedere că ei încasează comisioane din banii virați prin lege de toți angajații români sub o anumită vârstă și nu fac nici o plată timp de 30 de ani deci teoretic un astfel de angajat își poate asigura liniștit viitorul printr-un salariu astronomic fixat cu de la sine putere după care iese liniștit la pensie în țara lui până să apuce să se facă prima plată catre pensiile private, nu degeaba Polonia și Ungaria au naționalizat sumele aferente pilonului 2 , pentru că ăia și-au dat seama că e japcă pe față.
      • Like 0
    • @ Rusu Liviu
      @Silviu Pope Sese/Rusu Liviu

      Niciunul dintre dumneavoastră nu a înțeles acest articol. Materialul prezintă cifre oficiale. Argumentele dumneavoastră nu sunt corecte, ci extrem de tendențioase.
      Reveniți cu o analiză pertinentă, cu cifrele pe masă.
      • Like 0
    • @ Claudiu Vuta
      Nici nu am contestat cifrele oficiale ci doar concluziile care sunt în cel mai bun caz discutabile. Argumentele noastre sunt bazate pe realitățile din România nu pe teoria economică și nu sunt deloc tendențioase , de altfel încasările din pilonul 2 nu se fac pe un management și marketing performant pe o nișă identificată de privații respectivi ci printr-o lege negociată prost de politicienii noștri. Ca să mă exprim popular pe înțelesul tuturor e ca la o covrigărie unde patronul primește niște bani de la toți salariații din România prin lege urmând să livreze primii covrigi peste 30 de ani. Cui draq nu i-ar conveni o astfel de afacere. Între timp raportează niște câștiguri statistice ( pentru că până în 2030 nu vor face nici o plată) de nivelul genunchiului broaștei comparativ cu salturile prețurilor la alimente/utilități sau euro. Unde a mai văzut Claudiu acționari să înghită pierderi ani de zile fără să schimbe administrațiile care le gestionează capitalurile sau măcar să reducă salariile lor, nicăieri în lume nu se înghit astfel de fente financiare, anticipând un comentariu referitor la restricțiile plasamentelor stabilite de stat fapt care ar frâna câștigurile raportate țin să le reamintesc comentatorilor că veniturile administratorilor nu țin cont de astfel de restricții ( comisionul uriaș de 2,5 % din total viramente și nu din câștig cum ar fi într-un contract comercial ca la pilonul 3 unde se negociază cu salariatul, la fel și riscul a fost negociat cu politicienii aflați la putere în momentul respectiv ) în rest cum am scris mai sus articole de prostit proștii.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult