Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Oana Gheorghiu: TIR-urile ATI nu sunt o soluție în criza Covid. Nimeni în Europa nu a folosit TIR-uri ATI

Oana Gheorghiu si Carmen Uscatu

Trei persoane internate într-un TIR ATI la spitalul „Victor Babeș” din București au murit luni seară, după ce ventilatoarele au încetat să funcționeze.

Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociației „Dăruiește Viață”, avertiza încă din luna februarie că astfel de unități mobile nu pot fi o soluție pe termen lung. Atunci, un generator de la unitatea mobilă de Terapie Intensivă de la Institutul „Marius Nasta” s-a aprins și a scos fum. în timp ce într-un alt TIR, la Botoșani, apa s-a infiltrat în tavan în urma unei ploi.

În urmă cu o lună, scrie Libertatea, medicul Dorel Săndesc, șeful secției ATI Spitalului Județean din Timișoara, spunea că la trei unități sanitare din oraș s-au defectat, pe rând, toate TIR-urile aduse de SMURD.

La Piatra Neamț, Asociația Dăruiește Viață a găsit o altă cale pentru a avea mai multe paturi pentru bolnavii în stare critică și construiește un spital modular, în curtea celui afectat de incendiu. Și tot Dăruiește Viață a mai construit un spital modular, în curte la Elias.

Oana Gheorghiu explică, într-un interviu pentru Republica, de ce România nu ar trebui să recurgă la soluția TIR-urilor ATI pentru a crește numărul paturilor de terapie intensivă destinate pacienților Covid.  

Spuneați că TIR-urile ATI nu sunt o soluție pe termen lung. De ce ar trebui România să găsească altă cale pentru a răspunde nevoii de paturi ATI care a crescut dramatic în criza Covid?

Înainte de a ne apuca de spitale modulare, am cercetat un pic care sunt soluțiile rapide. Și am văzut că nimeni din Europa nu a folosit TIR-uri. Atunci ne-am apucat de modulare. Problema TIR-urilor este că ele pot fi foarte utile într-o situație catastrofală, într-un loc izolat, unde nu ai la îndemână posibilitatea să transporți victimele în spital. Folosirea lor pe termen lung este o chestiune dificilă, credem noi, după ce ne-am mai consultat cu specialiști. Noi nu știm cu sunt făcute acele instalații de gaze medicale din TIR, dacă sunt făcute cu un proiect tehnic serios, dacă respectă un normativ european, pentru că nu există normativ românesc. Noi nu avem normativ, ceea ce face ca firme de apartament să lucreze în spitalele din România pe instalațiile de oxigen, din nou o mare problemă. Într-un spital european, ai putea să faci o instalație de gaze medicale conform normelor din Uniunea Europeană, o instalație de gaze medicale gândită pe baza unui proiect tehnic, care să fie exact ce trebuie. Aici vii cu un TIR, în care pui o instalație. Trebuie văzut dacă  diametrul tevilor este cel corespunzător unei instalații de oxigen în măsură să asigure debitul necesar utilizării simultane a celor 8 ventilatoare, dacă au aceste instalații/echipamente marcaj CE,  ce acreditari/certificări are firma care a executat instalația electrică și de gaze medicale, dacă au fost predate spitalului fișele tehnice aferente instalațiilor și echipamentelor, pentru a fi cunoscute condițiile de conectare la utilitățile și instalațiile spitalului.

Este o criză mare de paturi ATI, cum ar fi trebuit ea să fie rezolvată?

IGSU a avut la dispoziție de fonduri anul trecut, pe PNRR, și a fost singura instituție admisă ca eligibilă să construiască spitale modulare. Evident că nu poți să le faci peste noapte acum, pentru că constați că avem cazuri. Cred că trebuie să lucrăm la prevenție și trebuie să conștientizăm că România nu poate să producă peste noapte paturi. Fiindcă ce se întâmplă în TIR-urile ATI se poate întâmpla și în spital, dacă tu pui paturi fără ca instalația să poată duce. Ce nu înțeleg oamenii ăștia e că un pat de ATI nu e un pat. Un pat ATI trebuie să aibă la îndemână un traseu de oxigen. Dacă s-a făcut un proiect și traseul de oxigen a fost făcut pentru 10 paturi, în momentul în care tu începi să adaugi și mai pui patru paturi, el nu mai are cum să asigure debitul necesar. Da, instalațiile de oxigen nu se pot construi peste noapte.

Ele sunt o alternativă foarte bună, dar ele se fac în câteva luni. Al nostru de la Piatra Neamț va dura 4 luni, 4 luni și jumătate. Pentru că am avut perioade de iarnă, în care nu am putut lucra la capacitate. Au fost niște săptămâni în care nu am putut lucra, fiindcă a nins groaznic și a înghețat și nu puteam turna fundația. Spitalele modulare trebuiau făcute anul trecut, în vară, cum am tot urlat. De aceea am cerut să fim eligibili, să facem noi spitale modulare, dar nu a fost posibil.

Cât timp poate fi folosit un spital modular?

Spitalele modulare sunt o soluție pe termen mediu, 5-10 ani poate să funcționeze un spital modular, dacă e bine construit și se face mentenanța la timp și este bine întreținut. Sunt o grămadă de hale comerciale care sunt făcute o astfel de structură de tablă. Ele sunt soluții care pot să asigure României o funcționare a spitalelor până construim spitale adevărate. Dar, repet, depinde cum sunt construite. 

Spitalul modular de la Lețcani zace nefolosit, au fost probleme și cu cel din Pipera. De ce nu au funcționat lucrurile acolo?

De ce nu au funcționat? Pentru că ele nu sunt spitale, sunt o înșiruire de containere. Pentru un spital modular faci exact același gen de proiect ca pentru un spital adevărat. La fel trebuie gândite arhitectura, împărțirea, instalațiile și trebuie proiectat totul cu foarte multă responsabilitate. Noi, la Elias, nu a trebuit să facem un nou stocator de gaze medicale. Doar i-am mărit capacitate celui existent, pentru că exista la spital. La Piatra Neamț nu am avut această soluție, stocatorul  era mic, poziționat foarte departe, nu ne-ar fi permis să alimentăm spitalul medular din el. Motiv pentru care noi construi o nouă stație de oxigen.

Care este primul pas pe care România ar trebui să-l facă pentru a construi spitale adevărate?

Soluția cea mai bună e să construim spitale adevărate, dar primul lucru pe care trebuie să-l facem, de urgență, e să elaborăm normative. Spitalele din România se construiesc în acest moment pe normative din anii 70, mdernizate un pic în 1996. Dacă noi construim după acele normative, o să facem niște spitale din trecut, nu pentru viitor. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eugen check icon
    Sunt un simpatizant al lui Arafat si ii recunosc meritele de fondator SMURD, dar se pare ca deja este depasit de situatie si incearca sa bage mizeria sub covor. S-a gresit cu achizitionarea acelor unitati mobile din Turcia si acum incearca sa nege realitatea. Partea tragico-ironica este faptul ca nu e prima oara cand incearca sa musamalizeze niste erori (lipsuri) grave prin afirmatii neadevarate
    • Like 0
  • Sper sa auda SI atotcunoscatorul domn CTP.
    • Like 0
    • @ Nicolaie Apolzan
      BANII - S BUBA, dle CTP,de bun la toate ce sunteti.
      Un medic iata ce spune,nicidecum baronii):
      „Am salariul așa de mare că, dacă va mai crește, mi-e teamă să nu mă prostesc".
      • Like 0
  • 1--Nu ideea de TIR-uri e greșită ci ... producătorul/furnizorul lor și implicit calitatea lor. Dacă cineva se dă ișteață de-adevăratelea (după utilizarea lor pe teren) pretenția noastră ar fi ... să fi dovedit istețimea necesară la
    timpul potrivit, înainte de folosirea lor dar nici asta nu e concludentă întrucât ”un același articol produs de producători diferiți ajunge să aibă calități diferite, funcție de profesionalismul producătorilor și, mai ales, de tradiția industrială a acestora. Așa că, mai încet cu concluziile defetiste și ”competente la nivelul radio-șanț” !
    2-- ”spital medular” ? (în loc de modular). Doar o literă greșit plasată te duce ”unde nici nu gândeai”, la absurdități !
    • Like 0
    • @ Ion Filip
      Eugen check icon
      Acea cineva care se da "isteata" a facut totusi ceva cu mult mai mult decat sa faca doar comentarii acre
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult