foto: captura video
Insistența obsesivă cu care este promovată reducerea deficitului drept marele succes al guvernului Bolojan îmi aduce aminte de Epoca Ceaușescu.
Ceaușescu a pus în practică un amplu program de economisire forțată (termenul este științific, nu slogan). Pe șleau, cetățenii au fost înfometați de arătau toți slim-fit-aschimodie, consumul a fost redus arbitrar și brutal, pentru ca mai multe resurse să fie dirijate spre industrie (hm, "investiții publice") și spre rambursarea accelerată a datoriei externe. Avea Ceaușescu obsesia asta cu eliminarea datoriei.
În esență, guvernul Bolojan (și guvernul Boc înaintea lui) a avut o viziune similară. Statul a procedat cam la fel și în comunism și în minunata democrație originală din prezent.
Adică i-a expropriat pe iobagi, ca să strângă mai mulți bani la buget. Ceaușescu înfometa poporul cu alimentația lui științifică, Boc și Bolojan (și Ciolacu ș.a.) au mărit birurile. Ideea de bază a rămas aceeași: extragerea de resurse din societate pentru susținerea statului; o politică extractivă.
Din perspectivă științifică, micșorarea deficitului și a datoriei nu poate fi un scop în sine, la fel cum creșterea datoriei nu poate fi un scop în sine. Important este de ce o faci și cum o faci.
Categoric, statul are un deficit nesustenabil. Dar nici creșterea continuă a taxelor nu este sustenabilă. Deficitul trebuie micșorat, însă în mod științific, nu în mod ceaușist.
În România deficitul bugetar a scăzut exclusiv datorită creșterii taxelor și a inflației. Pe primele 6 luni din 2026, deficitul este mai mic cu 1,6% din PIB față de anul trecut.
- Din aceste 1,6 puncte procentuale, 1 punct procentual provine din reducerea cheltuielilor de personal și de asistență socială. Nu fiindcă statul ar fi devenit mai suplu. Nici vorbă. Ci fiindcă salariile și pensiile au fost tăiate prin inflație. Ceva similar se întâmpla pe vremea lui Ceaușescu, mult mai agresiv; inflația se manifesta atunci sub forma penuriei de produse pe piață, fiindcă prețurile erau fixate prin decret, deci nu puteau crește.
- Restul de 0,6 puncte procentuale se regăsesc pe partea de venituri a bugetului - logic, fiindcă creșterea taxelor exact asta înseamnă (aduce mai mulți bani bugetului). Veniturile fiscale ale statului sunt exact cu 0,6 puncte procentuale mai mari decât anul trecut.
Asta e tot.
De ce nu este această politică extractivă una științifică? Deoarece politica extractivă nu este nici ea, așa cum spuneam, una sustenabilă. Metaforic vorbind, dacă crește numărul vulturilor în comparație cu cel al porumbeilor, atunci vulturii vor suferi și ei inevitabil. Căci dacă porumbeii dispar, atunci vor dispărea și vulturii.
Așa că politica incluzivă bate politica extractivă. O știu toți economiștii. Deficitul bugetar nu poate fi redus pe termen lung decât prin creșterea bazei de impozitare, adică prin îmbunătățirea colectării și prin creșterea producției.
Politica extractivă, respectiv austeritatea de tip Ceaușescu, Boc, Bolojan, nu sunt sustenabile și din alt motiv: nasc reacții adverse în societate. Nicio măsură care nu se bucură de susținere populară nu este sustenabilă. Iarăși, ce spun aici este aproape un truism, nu e cazul să ne prefacem că nu înțelegem.
Regimul Ceaușescu s-a prăbușit la Revoluție. Austeritatea lui Boc a fost răsturnată ulterior, iar datoria publică a continuat să crească. În mod previzibil, așa cum am avertizat încă de acum un an, austeritatea lui Bolojan a născut conflicte sociale.
Reducerea deficitului și creșterea economică merg mână în mână, de fapt. Mai ales că statul român va cheltui mai mulți bani în viitor (pe pensii, pe armată etc.), deci va avea nevoie de și mai multe resurse. Cum le poate obține? Mărind birurile la infinit? Exclus. Le poate obține doar redefinindu-și rolul, doar eliberând economia de poverile ne-fiscale și de taxele care fac regimul fiscal necompetitiv, doar încurajând munca, producția, acumularea de capital și meritocrația.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Metoda asta Ceaușistă de austeritate a fost impusă de creditorii externi în Grecia, drept condiție pentru un împrumut salvator, atunci când nicio bancă nu le mai dădea pe datorie.
Iar austeritatea impusă de FMI, BCE ȘI UE a fost dură, mult peste ce-am avut noi sub Nea Nicu, Băsescu (Boc era doar băiat de mingi..)și Bolojan.
Timp de aproape 10 ani, cu reduceri de salarii și pensii, șomaj și inflație tot mai mari, adio prime de Crăciun și Paști pentru greci care aveau până la criză Contract Colectiv de Muncă pentru al 13-lea și al 14-lea salariu..
Un val de revolte, greve, sinucideri, Referendum de respingere a austerității.
Dar pentru că venea mereu scadența cu plata salariilor și pensiilor, grecii au înghițit în sec și au adoptat condițiile impuse.
După 5 ani de la declanșarea crizei Grecia înregistrează primul excedent bugetar, iar viața revine ușor-ușor la normal.
Așa că, mai ușor cu pianul pe scări..
La noi, chiar și-n ultimii ani de regim dictatorial, pe lângă galantarele golașe se resimțea acut cvasi-stoparea importurilor atât pentru larg consum cât și pentru industrie și celelalte ramuri economice.
Dar nu vedeai lume murind pe străzi de foame. Mai cu tichete de raționalizare, mai cu pile, cunoștințe și relații, mai cu rudele de la țară, numărul de grași s-a păstrat.
Vedeai peste tot interminabilele cozi, de unde și butada :
- Ce se dă aici ?
- Nu știu că abia am venit.
Oameni multi, idei putine. Si alea rasuflate! Pai sa le spunem lui Glavan si Paun cum a fost in Grecia anilor 2009-2010! Restul e can-can pentru hauristi!
Îmi revin în minte, obsesiv, cuvintele acelei judecătoare (foarte controversată, bineînțeles) - " Noi nu mai existăm , să ne înțelegem. România e doar un nume ce a existat cândva sub nume de țară, azi o biata cârpă folosită de infractori să își curețe urmele de noroi de pe pantofii de mii de euro " . Și dacă o fi așa, când va veni nota de plată- că sigur va veni- cine o să fie pus la zidul unității militare din Târgoviște?