Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Oficiile poștale s-ar putea transforma în magazine de proximitate. Șeful Poștei Române: „Ne interesează să facem cât mai mulți bani pe metru pătrat de proprietate al companiei”

Posta Romana - ghiseu

Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Poșta cu oficii poștale este o instituție de domeniul trecutului, spune directorul general al Companiei Naționale Poșta Română, Valentin Ștefan, care își dorește să meargă pe modelul elvețian, în care poșta „face de toate și le face bine”.

Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Valentin Ștefan spune că încearcă să găsească modalități prin care să salveze oficiile poștale din România prin servicii mai profitabile decât serviciile poștale.

„Dintr-un timbru de 2,9 lei nu poți să faci atât de mulți bani încât să plătești salarii bune, să ai tehnologia necesară și să ai condiții de muncă bune, să primești clienții modern”, a afirmat Valentin Ștefan.

În statele dezvoltate nu mai există oficii care oferă strict servicii poștale. De exemplu în Germania există doar două oficii postale în toată țara, în Italia, deși există o multitudine de oficii poștale, ele nu mai fac servicii poștale, ci oferă servicii financiare, poșta a devenit o bancă, iar în Estonia, „cel puțin în capitală”, nu mai există niciun oficiu poștal.

Cu toate acestea, în următorul an, oficiile poștale din România nu se vor închide. „Peste un an, dacă se va schimba politica, am să vă anunț, dar în clipa de față vrem să creștem punctele de acces ale companiei”, vede șeful Poștei.

Anul trecut în aprilie Poșta Română a demarat un proiect pilot cu un mare retailer, după un model implementat în Marea Britanie. „În Marea Britanie poșta oferă servicii magazine de proximitate. Adică cumperi și o sticlă de apă și un pachet de gume și lași și o scrisoare, sau invers, ridici o scrisoare de acolo. Am vrut să copiez acest model și nu am renunțat la el”, a precizat directorul general al Poștei Române.

Modelul urmărit este ca, în cadrul acestui parteneriat, prin oficiile poștale să fie vândute și alte tipuri de produse, activitate din care poșta să ia o cotă parte de profit, scopul final fiind menținerea profitabilă a spațiilor de sute de metri pătrați, de la nivel național: „Ne interesează să facem cât mai mulți bani pe metrul pătrat de proprietate al companiei”. 

În prezent Poșta Română are la nivel național 1.500 de spații care sunt proprietatea companiei. În mediul urban Poșta deține și clădiri istorice, cum sunt clădirile poștei din Timișoara, respectiv Oradea. Pe lângă acestea, sunt și mici locații, de 10-20 mp în mediul rural, multe din ele abandonate de companie, în stare de degradare, pe de o parte pentru că nu au statut juridic clarificat, iar pe de altă parte pentru că o modernizare a unui spațiu care nu produce nu e rentabilă.

Despre clădirea Poștei din Oradea, cu o suprafață mare, de 14.000 mp, Valentin Ștefan spune că și-ar dori să o dea înapoi statului român sau să reușească o vândă. Până atunci, pentru că imobilul nu este renovat, Poșta plătește anual la autoritățile locale din Oradea un impozit pe clădire majorat cu 500%, mai exact un milion de lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • daca devin magazine poate vom putea plati cu cardul macar apa minerala la care face referinta, si poate cu aceiasi ocazie si un timbru sau taxele catre primarie (la o casa mai mare trebuie sa vi cu valiza de numerar - fapt ilegal cumva)
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult