Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Oficiile poștale s-ar putea transforma în magazine de proximitate. Șeful Poștei Române: „Ne interesează să facem cât mai mulți bani pe metru pătrat de proprietate al companiei”

Posta Romana - ghiseu

Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Poșta cu oficii poștale este o instituție de domeniul trecutului, spune directorul general al Companiei Naționale Poșta Română, Valentin Ștefan, care își dorește să meargă pe modelul elvețian, în care poșta „face de toate și le face bine”.

Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Valentin Ștefan spune că încearcă să găsească modalități prin care să salveze oficiile poștale din România prin servicii mai profitabile decât serviciile poștale.

„Dintr-un timbru de 2,9 lei nu poți să faci atât de mulți bani încât să plătești salarii bune, să ai tehnologia necesară și să ai condiții de muncă bune, să primești clienții modern”, a afirmat Valentin Ștefan.

În statele dezvoltate nu mai există oficii care oferă strict servicii poștale. De exemplu în Germania există doar două oficii postale în toată țara, în Italia, deși există o multitudine de oficii poștale, ele nu mai fac servicii poștale, ci oferă servicii financiare, poșta a devenit o bancă, iar în Estonia, „cel puțin în capitală”, nu mai există niciun oficiu poștal.

Cu toate acestea, în următorul an, oficiile poștale din România nu se vor închide. „Peste un an, dacă se va schimba politica, am să vă anunț, dar în clipa de față vrem să creștem punctele de acces ale companiei”, vede șeful Poștei.

Anul trecut în aprilie Poșta Română a demarat un proiect pilot cu un mare retailer, după un model implementat în Marea Britanie. „În Marea Britanie poșta oferă servicii magazine de proximitate. Adică cumperi și o sticlă de apă și un pachet de gume și lași și o scrisoare, sau invers, ridici o scrisoare de acolo. Am vrut să copiez acest model și nu am renunțat la el”, a precizat directorul general al Poștei Române.

Modelul urmărit este ca, în cadrul acestui parteneriat, prin oficiile poștale să fie vândute și alte tipuri de produse, activitate din care poșta să ia o cotă parte de profit, scopul final fiind menținerea profitabilă a spațiilor de sute de metri pătrați, de la nivel național: „Ne interesează să facem cât mai mulți bani pe metrul pătrat de proprietate al companiei”. 

În prezent Poșta Română are la nivel național 1.500 de spații care sunt proprietatea companiei. În mediul urban Poșta deține și clădiri istorice, cum sunt clădirile poștei din Timișoara, respectiv Oradea. Pe lângă acestea, sunt și mici locații, de 10-20 mp în mediul rural, multe din ele abandonate de companie, în stare de degradare, pe de o parte pentru că nu au statut juridic clarificat, iar pe de altă parte pentru că o modernizare a unui spațiu care nu produce nu e rentabilă.

Despre clădirea Poștei din Oradea, cu o suprafață mare, de 14.000 mp, Valentin Ștefan spune că și-ar dori să o dea înapoi statului român sau să reușească o vândă. Până atunci, pentru că imobilul nu este renovat, Poșta plătește anual la autoritățile locale din Oradea un impozit pe clădire majorat cu 500%, mai exact un milion de lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • daca devin magazine poate vom putea plati cu cardul macar apa minerala la care face referinta, si poate cu aceiasi ocazie si un timbru sau taxele catre primarie (la o casa mai mare trebuie sa vi cu valiza de numerar - fapt ilegal cumva)
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult