Absența îndelungată de la școală a dus la scăderea nivelului de pregătire al elevilor. Aceasta este concluzia la care au ajuns experții platformei de testare și îmbunătățire a performanțe școlare Brio, după ce au evaluat două generații consecutive de elevi. „Pentru a evalua decalajul generat de pandemie, noi am măsurat populația școlară contrastând câte 2 cohorte de vârstă imediat consecutive, măsurată fiecare la același moment educațional, dar una înainte de pandemie și cealaltă după 1 an de pandemie: de exemplu, acei copii care în februarie 2020 începeau al doilea semestru de clasa a 8-a, comparativ cu acei copii care începeau al doilea semestru de clasa a 8-a în februarie 2021. Diferența între aceste 2 cohorte este în medie de -11% în performanță. Asta e însă un rezultat mediu. Media, ca de obicei, ascunde efectele mai fine și mai interesante. Observăm că numărul copiilor cu nivel educațional foarte bun (să zicem, în top 10% al performanței) scade, e adevărat, dar scade foarte puțin. În schimb numărul copiilor cu nivel educațional foarte scăzut crește masiv. Deci decalajul mediu de 11% nu este distribuit uniform: copiii foarte buni nu simt sau nu simt aproape deloc efectele negative, pe când copiii care erau și anterior în situații de risc resimt masiv repercusiunile acestui context”, a declarat pentru Republica, Dragoș Iliescu, fondatorul Brio.
Recent, platforma a organizat Brio Challenge, prima olimpiadă digitală de matematică din România, care a confirmat concluzia mai sus enunțată în ceea ce-i privește pe elevii cu un nivel bun de pregătire. Iar faptul că a fost un concurs organizat online le-a oferit mai multor elevi șansa de a participa. „Pe scurt, am descoperit un număr foarte mare de copii extraordinar de talentați, performanți, competitivi - și mulți dintre ei nedescoperiți până acum. Pentru că mai ales cei din zona rurală sau din urbanul mic au șanse slabe să participe la olimpiadele tradiționale, creion-hârtie - însă au putut participa fără opreliști la olimpiada digitală”, explică Dragoș Iliescu.
În opinia expertului în testare, copiii care provin din familii mai afluente financiar și au un acces mai bun la resurse tind să aibă performanțe școlare mai bune. Însă a întâlnit și copii geniali care proveneau din familii modeste. „Asta e o constanța un multe țări - și România este printre țările cu cea mai mare disparitate că funcție a statutului socio-economic. Nu e doar o percepție - e realitate. Acest efect ține atât de avansul pe care îl ia față de medie un copil care este susținut și încurajat și împins în față dincolo de medie - așa cum ține și de lipsa de oportunități cu care se confruntă un copil care nu are nici factorii motivationali în mediul său familial, nici ajutorul părinților, nici acces la resurse. În același timp, există și copii foarte buni, geniali chiar! - și am văzut asta și în BRIO Challenge - care provin din familii cu resurse modeste. Invariabil însă pasiunea lor pentru matematică (sau pentru carte, mai în general) era susținută de familie - așa, cu resurse modeste, într-o familie în care poate că nu existau bani pentru meditații, dar în mama făcea temele împreună cu fiica ei, în care discutau lecțiile împreună, în care interacțiunea de calitate pe subiecte legate de școală era o preocupare constanța. Cum, necum, lipsa de resurse într-un registru trebuie compensată prin efort și implicare în alt registru pentru a avea o șansă la succes”, explică Dragoș Iliescu.
6.700 de copii au participat la Olimpiada Digitală Brio Challenge, iar 320 dintre ei, pe care organizatorii îi consideră ca având un nivel excepțional de pregătire, s-au calificat în finală.
Băiețelul care își folosește inteligența pentru a-și ajuta bunica
Printre ei, Ioan Cristian Chelaru, care este în clasa a treia și care a ieșit pe primul loc, după ce a rezolvat perfect în 15 minute problemele pentru care avea la dispoziție o oră. Pasionat de programare și de animație, copilul a trecut repede de la cursurile de Scratch, destinate începătorilor, la cele de C++ și, mai nou, C-Scratch, unde, la 10 ani, va avea colegi cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani. Câștigător al mai multor concursuri de matematică, băiețelul a învățat, înainte să împlinească patru ani, să numere până la 100 în limba engleză de pe YouTube. „Am început să joc multe jocuri digitale cu operații matematice, am jucat mult Monopoly, toate edițiile și așa am învățat”, spune copilul. Tot de pe YouTube a învățat limba engleză, pe care o vorbește fluent. „Când Ioan vorbește engleza, oamenii ne întreabă dacă s-a născut în străinătate și nu le vină să creadă că el a învățat singur”, povestește mama lui, Mihaela Chelaru. Oamenii mai sunt uimiți de viteza cu care băiețelul face calcule în minte, dar și de curiozitatea lui neobosită. „Am fost la Muzeul Științei, din Londra și am nimerit la o prezentare despre curentul electric. Ioan a început în timpul ei să pună întrebări, despre felul în care sunt alimentate trenurile cu curent, despre procesul care face roțile să se miște. Când a terminat prezentarea, doamna care o ținuse ne-a întrebat dacă mai fuseserăm la prezentare, pentru că Ioan punea întrebări de copil de clasa a VI-a- a VII-a”, își amintește Mihaela Chelaru.
Printre jucăriile cu care Ioan se joacă se numără machete ale trenurilor cu levitație Maglev pe care le folosește în proiecte de știință și tehnologie. Iar cel mai mult îi place să descopere cum se fabrică sau cum funcționează anumite dispozitive. Copilul are un website, iccjoc.me, dar și un canal de YouTube pe care își prezintă proiectele.
„Când Ioan spune că „se joacă” se uită de fapt la filme despre cum să codezi sau la documentare. M-am uitat, odată, peste umărul lui și am văzut un ecran plin de 1 și 0. Altă dată s-a uitat zile întregi la cum a fost creată rețeaua de metrou din Londra. Încă din grădiniță, ni s-a spus că are o gândire analitică și am încercat să-l încurajăm pe partea asta”, spune mama lui. Este mereu uimită de curiozitatea lui Ioan față de lucrurile care îl înconjoară și de pasiunea lui de a descoperi cum funcționează diferite mecanisme. O pasiune care se extinde dincolo de școală și concursuri. „Recent, am achiziționat pentru mama mea un aparat de măsurat INR-ul, indicele de coagulare a sângelui. Nu știam să îl folosim, dar Ioan a vrut să citească prospectul, a înțeles imediat și voia să ne arate cum se face, ca să o ajutăm pe bunica”, spune Mihaela Chelaru.
„Știu că pot să ajung departe în România. Și aici am avantajul că am familia alături”
Elevă în clasa a IX-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, Beatrice Cristea a început să își dorească să învețe matematica atunci când avea vârsta pe care o are astăzi Ioan. „Am participat în cls a II-a la un concurs la matematică și am obținut un rezultat destul de bun, dar mi-am dorit să obțin rezultatul maxim. Eram dintr-un oraș mai mic, din Mediaș, și mi-am dorit să demonstrez că pot. Părinții mei m-au susținut și m-au ajutat foarte mult, iar în clasa a III-a am reușit să obțin 100 de puncte și am început să simt gustul câștigului. Am început să mă simt din ce în ce mai confortabilă cu subiectele de matematică și să lucrez din ce în ce mai mult”, povestește adolescenta, care este vicecampioană la Olimpiada Digitală Brio Challenge.
În clasa a V-a și a VI-a. Beatrice a avut un hop. Voia să facă performanță, însă problemele deveniseră parcă prea grele. „M-am chinuit mai mult, am lucrat și singură, și cu părinții - tatăl meu a predat fizica, și am reușit în cele din urmă să înțeleg. M-am chinuit, dar, indiferent cât mi-a fost de greu, nu am abandonat niciun minut. Am avut momente în care mi-era foarte greu, dar am insistat supra problemelor până le-am scos la capăt. Cu cât am muncit mai mult mi-am dat seama că fiecare problemă are în adâncul ei un punct de pornire. Și dacă ajungi la el, lucrurile devin simple”, explică eleva. În clasa a VI-a a reușit să se califice la olimpiada națională de matematică, iar în clasa a IX-a a reușit să câștige medalia de bronz. În clasa a VIII-a s-a calificat din nou, însă, din cauza pandemiei, olimpiada nu a mai avut loc. „M-am bucurat că am putut să particip la olimpiada digitală Brio și că am avut ocazia să îmi testez cunoștințele, chiar dacă mi-a lipsit atmosfera din sala de concurs”, spune tânăra.
Pasionată de matematică și fizică, eleva își dorește să urmeze o facultate din țară. „Știu că pot să ajung departe în România. Și aici am avantajul că am familia alături”, spune Beatrice Cristea.
„Primești un regulament și, dacă îl respecți și ești corect, totul e simplu”
Ana Maria Petcu, elevă în clasa a VIII-a la Colegiul Național „Tudor Vianu” din Capitală, și-ar dori însă să urmeze o facultate din SUA sau Marea Britanie. Ana Maria este olimpică națională la informatică, dar învață cu bucurie fizica și chimia. „Îmi plac mult fizica și chimia pentru că explică tot ce este în jur și sunt mai vizuale decât matematica”, spune fetița.
În perioada pandemiei, când universul ei și al întregii lumi s-a restrâns, a găsit lumi noi în cărțile, multe de știință, pe care a început să le citească. A jucat șah online și tot online a rezolvat probleme de matematică.
Este medaliată cu bronz la olimpiada de matematică Brio Challenge, iar faptul că a avut de rezolvat subiecte în format digital nu i-a pus nicio problemă. „Primești un regulament și, dacă îl respecți și ești corect, totul e simplu”.
Articolul face parte din proiectul editorial Educație cu Brio, susținut de platforma de testare și evaluare online Brio.ro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
eu m-am uschit in Occident... toti cei 5 copii ai mei sunt Doctori!...
avem 3 Spitale etc