Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Orban, un ban

CTP.

Cu un an în urmă, L. Orban, pe atunci premier, a achitat 3.000 lei amendă pentru nepurtarea măștii și fumat în spații închise oficiale, cu ocazia aniversării zilei sale de naștere la Guvern. Alți 4 membri ai executivului au fost amendați cu această ocazie.

Acum, deoarece e președintele Camerei Deputaților, Orban a ținut, tot de ziua lui, să feștelească și Parlamentul. Niște zeci de colegi, între care nu se știe dacă era măcar unul cu mască, s-au adunat în așa-numitul Salon Spaniol din Casa Poporului să ponteze la prinosul de dragoste pentru șef.

De ce a vrut cu tot dinadinsul starostele PNL să organizeze agapa sa aniversară la Guvern și apoi la Parlament? De ce nu la sediul PNL? Sau, pur și simplu, la o terasă în oraș, că relaxarea permite și e cald afară? 

Păi, pentru că un șef al acestei țări nu mai poate să facă din ziua lui de naștere ce făcea Nicolae Ceaușescu, dar o nostalgie poate să-l încerce. O demonstrație rituală de forță politică, asta îl preocupă pe dl Orban, nu anii pe care i-a împlinit. Să se știe cum i se pupă poala de către acoliți, persoane cu funcții și titluri, ceea ce dă măsura puterii sale. Molusca Anisie, v-o mai amintiți?, cea care ne-a pilit nervii cu pila lui Orban ca ministru al Educației, acum plantată președintă a Comisiei de profil a Camerei, nu a lipsit, n-avea cum să lipsească, de la „protocol”. Ministrul de Interne, L. Bode, mesean și el, nici nu se gândește la o anchetă a poliției, care să-i strice cheful șefului său, că de-aia e șef...

Dar cetățenii, simplii cetățeni, eventual votanți PNL, ei ce-or zice? Orban e convins că nu vor fi nicidecum revoltați, că nu se vor simți batjocoriți, ci că îl vor admira pentru cât e de tare și cum călărește legea în picioare...

Ca și pentru răspunsul Măriei Sale, la o întrebare pe care nu i-a pus-o nimeni – atenție!, urmează vaccinul plătit de doritori... Probabil ca răsplată pentru că, rezistând propagandei feroce a grupurilor antivaccin, antimască, mărturisitorilor Necovidului, oamenii s-au dus totuși să se vaccineze, dar acum, de când cu relaxarea, nu prea se mai înghesuie. E uluitor cum își subestimează și își jignește alegătorii acest politican de un ban.

Culmea e că, în delirul său de grandoare, Șică cel Mare se vede reales la Congres nu numai președinte PNL, ci și candidat la președinția României. În vreme ce la partid nu-i exclus să câștige, prin sforăriile care l-au consacrat, dacă demagogul rânced L. Orban ajunge în fața votului cetățenilor, va fi vai și-amar de PNL și de România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult