Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Pădurea Băneasa, în pericol! Cum pot dispărea 15 hectare de pădure

Pădurea băneasa - credit foto: Alina Mustățea/APNV

credit foto: Alina Mustățea/APNV

Deschiderea unui drum nou de acces prin Pădurea Băneasa pare iminentă. Există discuții, neoficiale deocamdată, pentru darea în folosință publică a unui drum forestier care să unească Strada Padina de Aleea Teișani (Sector 1, București). Drumul este aproximativ paralel cu DN1 și, teoretic, va asigura accesul locuitorilor cartierului construit în nordul pădurii – Greenfield. Potrivit noului Cod Silvic, Art. 113 (2): „drumurile forestiere sunt destinate exclusiv pentru gestionarea pădurilor, desfășurarea activităților de vânătoare și pescuit sportiv, intervenții în caz de avarii, calamități sau dezastre, fiind închise circulației publice, precum și pentru accesul proprietarilor la propriile terenuri”. Astfel că eventuala deschidere a noului drum ar fi contrară literei și spiritului legii. 

Care vor fi efectele asupra naturii?

Pentru Pădurea Băneasa, zonă aflată în procedură de protecție, din punct de vedere natural, deschiderea unui drum pentru acces rutier va avea un impact distrugător. Circulația mașinilor va fragmenta porțiunile de pădure despărțite de drum. Mișcarea animalelor (de la cele mai mici - amfibieni, reptile -, până la mamifere precum căprioară, bursuc, jder, arici, vulpe) fiind periclitată și oprită. Mortalitatea animalelor va crește, în special în perioadele de înmulțire, atunci când acestea vor pleca în căutare de parteneri pentru reproducere sau de zone specifice unde să își crească puii. Circulația mașinilor va produce zgomot, poluare și vibrații. Accesul mașinilor va ridica în aer praf și va infesta aroma pădurii cu noxe și alte particule toxice care provin din gazele de eșapament și din descompunerea cauciucurilor. Acești factori vor contribui la degradarea galopantă a peisajului. Zonele vor deveni inestetice și de evitat nu numai de către animale, ci și de către oameni.

De ce vor suferi și oamenii?

Traficul rutier va face zona inestetică, zgomotoasă și evitabilă de către oameni. Cei care s-au mutat lângă pădure în ultimii ani vor observa treptat că liniștea pe care o caută nu mai există. Mai mult decât atât, accesul rutier va încuraja abuzurile. Vor apărea noi „zone de agrement” în pădure, fiindcă proprietarii privați care au mici loturi cu ieșire la noul drum vor fi încurajați să își construiască mici cabane sau își vor vinde terenurile către dezvoltatori imobiliari. Cartierele care există deja vor crește și mai mult. Efectul în cascadă va fi transformarea a cel puțin 15 hectare de pădure în spațiu degradat, numai bun de ciuntit și construit pentru că, nu-i așa, „oricum zona arată rău”. Bucureștiul nu-și mai poate permite încă o catastrofă precum cea din Titan, unde 12 hectare din pădurea urbană a Parcului IOR au fost distruse într-un an. Acest scenariu poate deveni probabil și pentru Băneasa.

 credit foto: Daniel Mîrlea/APNV

Ce e de făcut?

Locuitorii cartierelor din „spatele” pădurii au tot dreptul să aibă acces la drumuri care să le conecteze locuințele de școli, magazine și alte infrastructuri și facilități urbane. Dar nu în dauna naturii. De respectarea acestui drept trebuia să se asigure companiile care au construit cartierele „izolate” de lângă pădure. Investitorii care au ridicat cartierele din proximitatea pădurii aveau obligația să realizeze străpungeri în Șoseaua de Centură și să asigure acces oamenilor care și-au cumpărat casă în zonă. Pe baza acestor obligații au primit drept de construcție. Cineva a încălcat regulamentele și trebuie tras la răspundere.

Mai departe, legea trebuie respectată. Un drum forestier nu poate deveni public. Autoritățile nu trebuie să accepte planul deschiderii drumului pentru a nu periclita integritatea naturii. Iar locuitorii zonei trebuie să ceară companiilor care le-au construit casele să-și respecte obligațiile. Altfel, principalul argument pentru care s-au mutat lângă pădure, anume frumusețea și sănătatea Pădurii Băneasa, va dispărea mai devreme sau mai târziu.

Nu în ultimul rând, pentru a putea fi evitat un scenariu de tip IOR în Băneasa, pădurea trebuie să primească statut de protecție ca arie naturală. Inițiativa deja a pornit de la Primăria Sectorului 1, unde un grup de organizații neguvernamentale (Asociația Parcul Natural Văcărești, Inițiativa Civică Centura Verde, Ecocivica, Rețeaua pentru Natură Urbană, Salvați Codrii Vlăsiei), alături de primar și consilierii locali, au demarat inițiativa de instituire a regimului de protecție naturală a Pădurii Băneasa. Dacă va fi aprobat de către Consiliul Local al PMB, acest nou statut va asigura protecție și va permite măsuri de management, astfel încât atât natura cât și oamenii să se poată bucura, în liniște și cu respect, de singura pădure urbană care a mai rămas în București.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pe drumul ăla se circula de voie, de nevoie, acum 6-7 ani (am dus de câteva ori pe acolo copilul în Greenfield, la meditații, dar preferam să ocolesc pe DN1 decât să umplu mașina de praf). Pe principiul că o pădure nu poate fi tranzitată de nicio cale rutieră, ar trebui desființat inclusiv DN1 care taie pădurea de-a dreptul prin Săftica. Iar textul cu căprioare, bursuci, jderi, arici și vulpi nu știu dacă se referă la pădurea Băneasa. Merg acolo de zeci de ani, pe jos sau cu bicicleta și nu am văzut nici urmă de animal sălbatic (cu excepția celor de la Zoo). Totuși, am văzut arici în parcul Herăstrău, care văd că sunt bine-mersi, chiar și cu multitudinea de alei care le compartimentează spațiul vital.
    Eu aș argumenta destul de diferit protejarea pădurii: să fie transformată în parc natural, accesul auto să fie interzis și să poată fi vizitată numai în mod pedestru sau cu bicicleta.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Alt articol din ciclul prosteală verde. În stil tipic progresist se pun alte lucruri înaintea oamenilor după care va mirați de ce și cum se votează. Nu-i acolo vreun parc natural care să trebuiască protejat iar când va exista o alternativă, se va regenera de la sine. Spuneți-le celor care și-au pierdut casele în California de animale pentru care nu s-au făcut defrișări contră incendiilor.
    • Like 0
  • cum poate fi oprită mafia? doar prin masa critică a celor conștienți.
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult