Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Pădurea Băneasa, în pericol! Cum pot dispărea 15 hectare de pădure

Pădurea băneasa - credit foto: Alina Mustățea/APNV

credit foto: Alina Mustățea/APNV

Deschiderea unui drum nou de acces prin Pădurea Băneasa pare iminentă. Există discuții, neoficiale deocamdată, pentru darea în folosință publică a unui drum forestier care să unească Strada Padina de Aleea Teișani (Sector 1, București). Drumul este aproximativ paralel cu DN1 și, teoretic, va asigura accesul locuitorilor cartierului construit în nordul pădurii – Greenfield. Potrivit noului Cod Silvic, Art. 113 (2): „drumurile forestiere sunt destinate exclusiv pentru gestionarea pădurilor, desfășurarea activităților de vânătoare și pescuit sportiv, intervenții în caz de avarii, calamități sau dezastre, fiind închise circulației publice, precum și pentru accesul proprietarilor la propriile terenuri”. Astfel că eventuala deschidere a noului drum ar fi contrară literei și spiritului legii. 

Care vor fi efectele asupra naturii?

Pentru Pădurea Băneasa, zonă aflată în procedură de protecție, din punct de vedere natural, deschiderea unui drum pentru acces rutier va avea un impact distrugător. Circulația mașinilor va fragmenta porțiunile de pădure despărțite de drum. Mișcarea animalelor (de la cele mai mici - amfibieni, reptile -, până la mamifere precum căprioară, bursuc, jder, arici, vulpe) fiind periclitată și oprită. Mortalitatea animalelor va crește, în special în perioadele de înmulțire, atunci când acestea vor pleca în căutare de parteneri pentru reproducere sau de zone specifice unde să își crească puii. Circulația mașinilor va produce zgomot, poluare și vibrații. Accesul mașinilor va ridica în aer praf și va infesta aroma pădurii cu noxe și alte particule toxice care provin din gazele de eșapament și din descompunerea cauciucurilor. Acești factori vor contribui la degradarea galopantă a peisajului. Zonele vor deveni inestetice și de evitat nu numai de către animale, ci și de către oameni.

De ce vor suferi și oamenii?

Traficul rutier va face zona inestetică, zgomotoasă și evitabilă de către oameni. Cei care s-au mutat lângă pădure în ultimii ani vor observa treptat că liniștea pe care o caută nu mai există. Mai mult decât atât, accesul rutier va încuraja abuzurile. Vor apărea noi „zone de agrement” în pădure, fiindcă proprietarii privați care au mici loturi cu ieșire la noul drum vor fi încurajați să își construiască mici cabane sau își vor vinde terenurile către dezvoltatori imobiliari. Cartierele care există deja vor crește și mai mult. Efectul în cascadă va fi transformarea a cel puțin 15 hectare de pădure în spațiu degradat, numai bun de ciuntit și construit pentru că, nu-i așa, „oricum zona arată rău”. Bucureștiul nu-și mai poate permite încă o catastrofă precum cea din Titan, unde 12 hectare din pădurea urbană a Parcului IOR au fost distruse într-un an. Acest scenariu poate deveni probabil și pentru Băneasa.

 credit foto: Daniel Mîrlea/APNV

Ce e de făcut?

Locuitorii cartierelor din „spatele” pădurii au tot dreptul să aibă acces la drumuri care să le conecteze locuințele de școli, magazine și alte infrastructuri și facilități urbane. Dar nu în dauna naturii. De respectarea acestui drept trebuia să se asigure companiile care au construit cartierele „izolate” de lângă pădure. Investitorii care au ridicat cartierele din proximitatea pădurii aveau obligația să realizeze străpungeri în Șoseaua de Centură și să asigure acces oamenilor care și-au cumpărat casă în zonă. Pe baza acestor obligații au primit drept de construcție. Cineva a încălcat regulamentele și trebuie tras la răspundere.

Mai departe, legea trebuie respectată. Un drum forestier nu poate deveni public. Autoritățile nu trebuie să accepte planul deschiderii drumului pentru a nu periclita integritatea naturii. Iar locuitorii zonei trebuie să ceară companiilor care le-au construit casele să-și respecte obligațiile. Altfel, principalul argument pentru care s-au mutat lângă pădure, anume frumusețea și sănătatea Pădurii Băneasa, va dispărea mai devreme sau mai târziu.

Nu în ultimul rând, pentru a putea fi evitat un scenariu de tip IOR în Băneasa, pădurea trebuie să primească statut de protecție ca arie naturală. Inițiativa deja a pornit de la Primăria Sectorului 1, unde un grup de organizații neguvernamentale (Asociația Parcul Natural Văcărești, Inițiativa Civică Centura Verde, Ecocivica, Rețeaua pentru Natură Urbană, Salvați Codrii Vlăsiei), alături de primar și consilierii locali, au demarat inițiativa de instituire a regimului de protecție naturală a Pădurii Băneasa. Dacă va fi aprobat de către Consiliul Local al PMB, acest nou statut va asigura protecție și va permite măsuri de management, astfel încât atât natura cât și oamenii să se poată bucura, în liniște și cu respect, de singura pădure urbană care a mai rămas în București.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pe drumul ăla se circula de voie, de nevoie, acum 6-7 ani (am dus de câteva ori pe acolo copilul în Greenfield, la meditații, dar preferam să ocolesc pe DN1 decât să umplu mașina de praf). Pe principiul că o pădure nu poate fi tranzitată de nicio cale rutieră, ar trebui desființat inclusiv DN1 care taie pădurea de-a dreptul prin Săftica. Iar textul cu căprioare, bursuci, jderi, arici și vulpi nu știu dacă se referă la pădurea Băneasa. Merg acolo de zeci de ani, pe jos sau cu bicicleta și nu am văzut nici urmă de animal sălbatic (cu excepția celor de la Zoo). Totuși, am văzut arici în parcul Herăstrău, care văd că sunt bine-mersi, chiar și cu multitudinea de alei care le compartimentează spațiul vital.
    Eu aș argumenta destul de diferit protejarea pădurii: să fie transformată în parc natural, accesul auto să fie interzis și să poată fi vizitată numai în mod pedestru sau cu bicicleta.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Alt articol din ciclul prosteală verde. În stil tipic progresist se pun alte lucruri înaintea oamenilor după care va mirați de ce și cum se votează. Nu-i acolo vreun parc natural care să trebuiască protejat iar când va exista o alternativă, se va regenera de la sine. Spuneți-le celor care și-au pierdut casele în California de animale pentru care nu s-au făcut defrișări contră incendiilor.
    • Like 0
  • cum poate fi oprită mafia? doar prin masa critică a celor conștienți.
    • Like 3


Îți recomandăm

11 septembrie 2001 / sursa foto: Profimedia

Acum 25 de ani, frica avea o adresă. Avea o dată, un contur de zgârie-nori și un nume pe care toată lumea îl putea pronunța. Pe 11 septembrie 2001, pericolul a apărut ca ceva vizibil, ceva ce puteai filma. Astăzi, aceeași frică circulă printr-un SMS, o voce clonată la telefon sau un link care pare aproape corect. Nu mai are contur de oraș. Tocmai de aceea, foarte mulți oameni au încetat să îi mai acorde atenție.

Citește mai mult

Sandra Paul

La 16 ani, Sandra Paul știe deja că performanța nu arată întotdeauna ca o medalie de aur. Uneori arată ca o dimineață începută prea devreme pentru un antrenament. Alteori, ca un robot care nu funcționează după zeci de încercări. Sau ca o zi în care trebuie să alegi între o petrecere și câteva ore de studiu în plus.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon De la joacă la teme: cum amenajezi o cameră de copil care crește odată cu el

Toamna schimbă ritmul întregii familii. Copiii s-au întors la școală, vacanța a lăsat loc temelor, proiectelor și dimineților în care fiecare minut contează, iar camera copilului începe din nou să îndeplinească mai multe roluri în aceeași zi. Este dormitor, loc de studiu, spațiu de joacă, bibliotecă și - pentru copiii mai mari - primul teritoriu al casei pe care încep să-l simtă cu adevărat al lor.

Citește mai mult