Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Panicați-vă... dar nu oricum! Despre COVID-19 pe invers

coronavirus - masca

 Foto Guliver/Getty Images

De vreo două săptămâni am observat că aproape toți actorii de pe net s-au specializat în virologie. Obișnuit să nu vorbesc despre subiecte la care nu mă pricep, m-am protejat până azi de „infecția” cu fenomenul de „Herd Writting”. Dar pentru că sunt o persoană care se vrea responsabilă față de propria carieră și față de a altora, am decis să mă adaptez și să intru și eu în „Herd”, căutând o conexiune între breaking news-ul zilei și business-ul meu pe domeniul carierei. Așa că lângă titlul acestui articol poate fi afișat simbolul P (nu de la panică, ci de la Publicitate).

Sunt departe de a fi un admirator al lui Boris (Johnson). Dar…, probabil dintr-o simplă deformație profesională generată de numeroasele analize pe care le-am făcut referitor la comportamentul în grup, sunt întotdeauna atent la oile negre din „Herd”. Iar UK, nu neapărat Boris, este fără îndoială o oaie neagră. Dacă aveți dubii, amintiți-vă unde e așezat volanul și pe ce parte circulă mașinile britanicilor și ale multor frați ai lor din Commonwealth. Dacă așezarea volanului nu vi se pare un argument, analizați opțiunea pentru Brexit (pe care de asemenea nu o admir).

Dacă tastați pe Google cuvântul herd, la a doua poziție apare un link despre Herd immunity, care în urmă cu vreo două săptămâni era afișat pe paginile 2 sau 3.

Nu avem vaccinul care să protejeze „The Herd” de acest virus. În ciuda variantelor comerciale despre care se vehiculează că vor fi pe piață în 2-3 luni, realitatea științifică e mai crudă și nu are soluții de validare a unui vaccin sub 12 luni.

Raportat la lupta cu acest virus sunt un privilegiat… până la un punct!. Din mai multe motive. Nu le înșir pe toate, mă rezum doar la unul dintre ele:

  • Am avut norocul să fiu educat de un părinte pentru care comportamentul de supraviețuire constituia un capitol distinct în job description-ul meseriei sale de bază. Pentru a nu da loc unor comentarii ale trollilor care m-ar putea cataloga că mă laud ca fiind fiul vreunui James Bond, precizez și meseria: maistru miner, specializat și în acțiuni de salvare și metode de supraviețuire. Așa că am avut parte în copilărie de multe lecții, pe care atunci le consideram ca fiind total aiurea, din care am învățat foarte multe despre cum poți deveni „Survivor”. Mult înainte ca termenul să dea titlul unor emisiuni de pe Discovery sau a unui foarte vizionat show tv, ambele fake din punct de vedere didactic.

Aș putea să adaug și alte motive lângă cel de mai sus, dar mă opresc aici pentru că totuși nu vreau să mă remarc ca oaia neagră din „Herd” și nici nu vreau să-l enervez pe coronavirus. Cum spuneam, sunt privilegiat în lupta cu el doar „până la un punct!”. 

Așa că, plecând nu de la cunoștințele mele sumare de virologie, ci de la cele legate de psihologia socială, vă adresez câteva îndemnuri care s-ar putea să pară pe invers față de logica stării de urgență și chiar față de propria mea logică, anterioară stării de coabitare cu încă un virus cu larg impact social:

1. Nu aveți încredere oarbă în orice autorități și în sfaturile lor!

Problema le-a depășit unora dintre ele nivelul de (in)competență, așa că de multe ori ar fi bine să anticipați ceea ce le scapă acestora. Pentru a nu fi înțeles greșit, vin și cu un exemplu concret: lipsa totală de anticipare de către autoritățile locale a faptului că mulți vor trece brusc de la panică la relaxare și vor umple într-o zi superbă de primăvară parcurile și locurile de grătar. Ca să nu mai vorbim de apetența autorităților centrale pentru recomandări, în detrimentul interdicțiilor.

2. Citiți fake news-urile!

Filtrați-le cu grijă. Unele s-ar putea să nu fie fake, ci SF.

3. Uitați-vă la TV!

E bine să fiți cât mai informat, chiar dacă multe știri sunt fake sau orientate doar pe rating (v. și punctul 2).

4. Uitați-vă la filmele despre situații apocaliptice!

E o bună ocazie să vă trainuiți pentru situații limită, chiar dacă nu se vor produce.

5. Faceți-vă stocuri!

Maxim pentru o săptămână. Fără să goliți complet rafturile. Doar pentru a reduce ieșirile în decor, dacă vreți să nu răciți. Oricum nu stocurile de alimente vor fi principala problemă.

6. Nu vă distanțați social... de tot!

E recomandat să o faceți doar fizic, în rest.... supraviețuim doar împreună!

7. Nu vă bazați pe statistici!

Cum spuneam mai sus, fiecare dintre noi, indiferent de data nașterii din buletin, suntem privilegiați dar nu absolut, ci doar „până la un punct!”.

8. Panicați-vă!

Dar nu oricum.

La final, cu modestie profesională, adaug totuși la îndemnurile de mai sus și câteva sfaturi de conjuctură-COVID, cele mai multe de natură psiho-socială:

1. Panicați-vă rațional!

Merg mai departe cei care conștientizează pericolul, le e frică de el, dar recționează doar după ce gândesc.

2. Aveți încredere în autorități, în cele competente!

Dacă din diverse motive aveți rețineri față de cele politice autohtone vă recomand să o urmăriți pe Angela Merkel. Și mai ales să nu le neglijați pe cele științifice, inclusiv din lumea medicală din țară.

3. Antrenați-vă, neîntrerupt, creierul!

Vezi din nou punctul 1.

4. Concentrați-vă pe muncă, chiar dacă o faceți de la distanță!

O să constatați în maxim 30 de zile de „incubație” că băncile sunt imune la SARS-CoV-2 și nu țin cont de vârsta dumneavoastră.

5. Urmați cursuri on-line de lucru manual!

Puteți începe cu confecționarea măștilor și a echipamentului de protecție, utilizând materialul textil sau chiar hârtia igienică din casă. Nu sunt foarte utile, dar au o eficiență de 10% în filtrarea virușilor și sunt mai utile decât cele profi, cu randament de 90%, dar pe care nu le găsiți. După aceea, în caz de nevoie, treceți la cursuri despre cultivarea plantelor și creșterea animalelor.

6. Nu dați crezare teoriilor conspiraționiste!

O să citez un om de știință, român, virolog, necooptat în celulele de criză guvernamentale (Mihnea Boștină):

„În principiu, îi invidiez pe cei care au o imaginație bogată și convingeri ferme. Dintre ei se aleg artiștii și marii politicieni. Din nefericire, în cazul acesta sunt o rețetă clară pentru dezastru. Iar pentru acest tip de imaginație și acest tip de convingeri, îmi vin în minte acum sintagme mult mai puțin elegante”. (s. savantgarde.ro)

E simplu să dăm vina pe alții, dar nu e nevoie. Răul ni-l facem cel mai adesea cu mâna noastră.

7. Sporiți-vă stima și respectul pentru oamenii de știință!

De la ei vine soluția.

8. Dați-vă mâna cu semenii voștri!

Nu o faceți la propriu. E suficient dacă o faceți la figurat. Nu uitați, solidaritatea nu e o regulă, e un principiu de supraviețuire.

9. Spălați-vă pe mâini cât mai des!

Recomandarea asta cred că nu mai necesită argumentare.

Soluția lui Boris, neasumată oficial și schimbată la 180 de grade în urma criticilor primite de la o parte din oamenii de știință, mergea pe ideea de provocare a „The Herd Immunity”, în absența unui vaccin. A fost repede acuzată că n-ar fi prea viabilă ca “health solution”. Cel puțin nu în forma brută, nenuanțată, luată în calcul inițial de Boris. Nu insist pe analiza soluției pentru că nu sunt virolog, îi las pe ei s-o facă. Controversa e foarte puternică și fiecare dintre părțile pro sau contra unei astfel de soluții are în față dileme cumplite cărora trebuie să le răspundă.

Fiecare dintre opțiuni în cazul în care e aplicată și se dovedește greșită se poate solda cu rezultate catastrofale, prin pierderea de vieți într-un caz respectiv economice și sociale în celălalt caz.

Necesitatea unei “Herd immunity” la virusul noului tip de criză economică s-ar putea să nu-și permită să aștepte cele 12 luni necesare validării științifice a unui vaccin împotriva COVID-19. Asta ar însemna că în aproximativ două-trei luni s-ar putea să asistăm la o dispută între două reguli care se bat cap în cap:

Stați în casă vs. Mergeți la muncă (mers efectiv, pentru că telemunca e o soluție de scurtă durată și cu aplicabilitate foarte redusă).

Una dintre învățăturile părintești cu care am fost „infectat” în copilărie (nu are neapărat legătură directă cu supraviețuirea) suna cam așa: „Pariul presupune aproape întotdeauna două feluri de persoane. Un prost și un mișel. Dacă nu vreți să fiți proști sau mișei nu pariați niciodată”. Copil ascultător fiind, nu numai că am respectat învățătura și nu am pariat niciodată dar nici măcar nu am cumpărat vreodată un loz în plic. 

De data asta s-ar putea să asistăm la un pariu între oameni de știință fără ca părțile să fie nici proști, nici mișei. E drept că una dintre părți s-ar putea să pară mai cinică.

De aceea o să îmi încalc propria regulă și de data asta pariez și eu. Pariez pe oamenii de știință că vor găsi cea mai bună soluție și cât mai rapid la ambii viruși. Și la cel al noului tip de criză economică și la SARS-CoV-2.

Până atunci vă doresc:

Spor la treabă și sănătate maximă!

Și vă adresez și îndemnul zilei: Stați, pe cât posibil, prin casă.

Referitor la disputa pe tema herd immunity vă recomand articolul de aici.

Articol preluat de pe blogul worklifeintegration.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    V-a fost frică să spuneți că România imită modelul mainstream în Europa, mai puțin sutele de miliarde pregătite să fie băgate de Franța și Germania în economia de după!
    Lăsați-l pe Boris Johnson, că i-a fost frică și a renunțat! Urmăriți numai ce se întâmplă în Olanda, care a fost curajoasă să parieze pe răspândirea liberă a virusului în paralel cu izolarea bătrânilor! Ați auzit de vreo catastrofă la olandezi? Nimic, o duc bine-mersi, și nu vor intra direct în faliment, așa cum va intra România!

    Văd că mass media aservită corectitudinii politice evită să spună că Olanda a pariat corect.
    • Like 3
  • Roxana B check icon
    F rational.
    Da alt ex decit madam Merkel nu puteati gasi?
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult