Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Patru exemple de „dublu standard”, inspirat de călătoriile mele din vacanța asta

viaduct - (Foto Facebook/Cristian Păun)

(Foto Facebook/Cristian Păun)

În campania electorală trecută, niște profesori de economie gustau de zor brânză, încercând să buimăcească electoratul cu „dublul standard”. Nimic despre nevoile consumatorului (nu vrea brânză mai maturată, nu vrea prea multe tipuri de brânză sau de dero) sau despre puterea sa de cumpărare.

Mesajul lor clar și complet în afara economiei era: e de vină ticălosul de producător european sau comerciantul. Și dăi și gustă cu poftă din brânză.

Dau și eu patru exemple de „dublu standard”, inspirat de călătoriile din vacanța asta:

1. Duminică dimineața, ca în fiecare dimineață, un tractor ara și peria nisipul plajei lăsând în urmă un nisip curat, fără o scoică sau muc de țigară. Nu ca la noi. Noi plătim apa pluvială la greu la Apele Române care scot bani grei și din concesionarea plajelor sau luciurilor de apă și, după ce sifonează „veniturile proprii” ca și cum ar fi private, de unde bani de tractor?

2. Viaductul din Millau. Ca toate celelalte viaducte care îi urmează pe ruta Bezier - Clermont - Ferrand. E de 7 ori mai lung ca cel de la Agigea. Cel făcut de Eiffel e mult mai spectaculos ca cel de la Medgidia. Spun românii că Eiffel a plagiat metoda lui Saligny. Poate. Dar a plagiat-o specataculos rău. Pe tronsonul acela am plătit vreo 10 Euro. Cam de două ori mai mult ca la Megidia sau Vadul Oii. Cu de 20 de ori mai multe viaducte. Între culmi de 700-800 m altitudine. Al naibii dublu standard!

3. Stridiile sunt clar mai bune ca la noi. Și mai ieftine. Știu, de vină e ticălosul de producător că pune în stridii mizerii. Și în vin. Las deoparte că stridiile erau recoltate în ziua în care le-am cumpărat. E un amănunt important, dar care scapă degustătorilor de brânză cu doctorat de pe la noi.

4. Bronzul de Franța pare același dar... nu e! Oare profesorii de economie PSD ce zic? E dublu standard?

Concluzia e simplă. Dublul standard nu trebuie căutat în găluște sau în bulz. Este mereu apanajul politicii și politicianului care trebuie să apere iluzia pe care ne-o vinde cu orice preț: că el se gândește la noi când ne irosește bunăstarea printr-un sistem „legitim” de taxare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult