Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Pe ce cheltuie banii companiile din România?

companie - Getty Images

(Foto: Guliver/Getty Images)

În precedentele articole am analizat evoluția tuturor companiilor active în România din perspectiva veniturilor, profiturilor și a impozitelor plătite, constatând trenduri care nu contribuie la creșterea competitivitătii generale ale companiilor românești. 

Pe de o parte, veniturile companiilor cresc cu preponderență în sectoare ciclice din comerțul cu amănuntul sau ridicata (în special segmentul online), produse de lux, servicii medicale sau diferite activități recreative. Industria este foarte slab reprezentată, atât din perspectiva veniturilor cât și a profiturilor. Anumite sectoare se prăbușesc în lipsa investițiilor și în contextul scăderii cererii, precum construcțiile de infrastructura publică, industria textilă (producție, distribuție, retail) sau industria extractivă. Din perspectiva impozitării, microîntreprinderile (care reprezintă 94% din companiile active în România), plătesc un impozit dublu relativ la cifra de afaceri prin comparație cu marile companii. Practic, prin această analiză am surprins cele mai importante componente al contului de profit și pierdere al oricari companii: venitul (top line) și rezultatul net (bottom line).

În acest articol mi-am propus să înțeleg mai mult structura celor mai importante cheltuieli ale companiilor active în România, și evoluția structurii acestora în ultimul deceniu. În acest sens, am analizat structura cheltuielilor din exploatare și financiare în funcție de principalele destinații, pentru a vedea pe ce cheltuie cel mai mult banii companiile active în România. Cifrele rezultate sunt prezentate în tabelul următor, împreună cu principalele concluzii personale.

  • ponderea cheltuielilor privind materia primă și mărfurile a rămas relativ stabilă (aproximativ 60%), pe durata intervalului analizat. În ciuda acestui fapt, ponderea cheltuielilor cu materia primă a crescut semnificativ, de la 22%, în anul 2007, la 27%, în anul 2017, fiind compensate parțial de scăderea ponderii cheltuielilor privind mărfurile, de la 41%, în anul 2007, la doar 30%, în anul 2017. Aceasta înseamnă faptul că mărfurile finale sunt mai ieftine, în timp ce materia prima devine din ce in ce mai scumpă, alimentând practic presiuni asupra profitabilității companiilor;
  • ponderea cheltuielilor cu personalul a crescut de la 8%, în anul 2007, la 14%, în anul 2017, pe fondul creșterii salariului minim pe economie de aproape cincisprezece ori în ultimii zece ani. Astfel, ponderea salariului minim (impus prin lege) în salariul mediu pe economie (care reflectă capacitatea mediului de afaceri de a plăti resursa umană) a crescut de la 27% în anul 2007 la aproape 40% la finalul anului 2017, îndicând faptul că majorarea repetată a salariului minim pe economie a fost realizată într-un ritm mai accelerat decât poate fi susținut de mediul de afaceri, din perspectiva evoluției productivității. Cel mai mult au suferit companiile mici, care au înregistrat un nivel stabil al veniturilor în ultimul deceniu la 0,11–0,12 mil. Lei pentru fiecare angajat, în timp ce salariul mediu nominal net a crescut de la 1.700 Lei (anul 2007) la 2.700 Lei (anul 2018). Astfel, desi creșterea salariilor este un proces de ajustare necesar pentru temperarea fenomenului emigrării, întoarcerea in țară a românilor care lucrează în străinătate și implicarea în câmpul muncii a populației inactive (aproape 4 milioane de persoane cu vârstă cuprinsă între 15–60 de ani), dozajul și momentul sunt elemente esențiale care pot decide sustenabilitatea acestor măsuri pe termen lung;
Îți recomandăm
  • cheltuielile cu amortizarea activelor imobilizate au scăzut marginal pe durata intervalului analizat, de la 5% (anul 2007) la doar 3% (anul 2017), ceea ce reflectă o scădere a investițiilor pe termen lung în active imobilizate corporale amortizabile (mașini, echipamente) care sunt depășite de evoluția crescătoare a cifrei de afaceri. Aceasta reflectă faptul că avansul veniturilor companiilor este alimentat de o stimulare a consumului produselor existente obținute fără investiții semnificative (top-down), mai mult decât de inovarea produselor noi în urma investițiilor în cercetare-dezvoltare;cheltuielile cu amortizarea activelor imobilizate au scăzut marginal pe durata intervalului analizat, de la 5% (anul 2007) la doar 3% (anul 2017), ceea ce reflectă o scădere a investițiilor pe termen lung în active imobilizate corporale amortizabile (mașini, echipamente) care sunt depășite de evoluția crescătoare a cifrei de afaceri. Aceasta reflectă faptul că avansul veniturilor companiilor este alimentat de o stimulare a consumului produselor existente obținute fără investiții semnificative (top-down), mai mult decât de inovarea produselor noi în urma investițiilor în cercetare-dezvoltare;
  • cheltuielile financiare au crescut la 8%, în anul 2009, pe fondul creșterii dobânzilor din piața interbancară cauzate de impactul crizei financiare. Ulterior, pe fondul creșterii lichidității din piața interbancară și scăderii dobânzilor aferente creditelor nou contractate, ponderea cheltuielilor financiare a scăzut la doar 1%, în anul 2017. Cred ca trendul se schimbă în anul curent, în contextul creșterii dobânzilor din cauza presiunilor inflaționiste;
  • ponderea altor cheltuieli de exploatare a crescut de la 19%, în anul 2007, până la 25%, în anul 2017. Aceasta reprezintă una dintre principalele probleme ale companiilor active în România, respectiv scăderea gradului de transparență a cheltuielilor înregistrate la nivelul companiei. Categoria altor cheltuieli de exploatare include cheltuieli privind prestațiile externe(întreținere și reparații, redevențe și chirii, primele de asigurare, studii și cercetare, training și pregătirea personalului, cheltuieli cu alte servicii prestate de terți, comisioane și onorarii, protocol reclamă și publicitate, transport de bunuri și personal, detașări, deplasări, poșta și telecomunicații, cheltuieli cu servicii bancare și asimilate), cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale, cheltuieli privind calamități și alte evenimente similare (începând cu 1 ianuarie 2015 nu se mai înregistrează în categoria cheltuielilor extraordinare), cheltuieli cu despăgubiri, amenzi și penalități, cheltuieli cu donații și subvenții acordate.Realitatea din mediul de afaceri indică o frecvență ridicată a înregistrării altor cheltuieli de exploatare, a unor servicii care nu au nicio legătură cu activitatea desfășurată de compania respectivă. În contextul diminuării impozitului pe dividend, precum și posibilitatea distribuirii trimestriale a acestuia începand cu luna Iulie a acestui an, cred că această tendință se va tempera. Mai exact, acționarii angajați în propriile companii (sunt foarte mulți, în condițiile în care 3 din 4 companii active în România au maxim 2 angajați) își vor reduce propriile salarii împreuna cu diminuarea cheltuielilor de interes personal, cuplat cu distribuirea accelerată a dividendelor.

(clic pe imagime pentru a o mări)

Concluzionând, evoluția structurii cheltuielilor, raportate de către companiile românești, indică un mediu de afaceri slab tehnologizat (pe fondul unei ponderi scăzute a cheltuielilor cu amortizarea în contexul unor active imobilizate reduse), cu un nivel al cheltuielilor salariale destul de scăzut dar în creștere (de două ori mai mic decât media înregistrată în Uniunea Europeană), care înregistrează o marjă brută stabilă (ponderea cheltuielilor cu materia prima și mărfurile fiind aproape de 60% pe toată durata intervalului analizat), dar care nu este capabil să transpună diminuarea cheltuielilor financiare într-o profitabilitate superioară din cauza creșterii altor cheltuieli de exploatare, într-un context în care transparența și gradul de încredere în situațiile financiare, raportate de către companiile active în România, este din ce în ce mai scăzută.

Articol preluat de pe blogul autorului

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • D-le autor permiteti-mi o sugestie. Ati atins foarte sumar aici chestiunea impozitelor pe care o companie in prezent le plateste Statului.
    Poate va faceti timp si de un articol sa detaliati cate si care sunt aceste taxe si impozite (vorba manelistilor - fara numar fara numar). Pentru ca ele nu doar ca sufoca compania si in general activitatea antreprenoriala dar mai sunt si imorale si nejustificate pe deasupra.

    Multumim.
    • Like 0


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult