Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Cine face bani în România?

companie

(Foto: Guliver/Getty Images)

În articolul anterior am analizat evoluția veniturilor companiilor active în România în ultimul deceniu. Analiza trendurilor pe termen lung arată foarte clar câteva direcții importante: înlocuirea graduală a comerțului tradițional (prin standuri, chioșcuri sau piețele clasice) în contextul extinderii marilor supermarketuri și lanțuri internaționale de retail; dezvoltarea comerțului online și extinderea echipamentelor de comunicații (telefoanele mobile tip smartphone), ceea ce lovește puternic industria presei scrise; oportunități de creștere profitabilă ale sectoarelor de asistență spitalicească (azile de bătrâni) sau servicii stomatologice; îngenuncherea industriei de textile pe întreg lanțul (producție, distribuție, retail); deschiderea companiilor la externalizarea serviciilor suport sau care nu au legătură directă cu activitatea de bază (ex: call center, leasing de personal pentru proiecte pe termen scurt); probleme generalizate (pe termen lung și pe termen scurt) în sectorul construcțiilor de drumuri și autostrăzi din cauza investițiilor publice în infrastructură care sunt la minimul ultimului deceniu ca și procent în PIB.

În acest articol mi-am propus să analizez evoluția profitabilității companiilor active în România, prin evidențierea evoluțiilor pe termen scurt (rezultatul net din anul 2017) și a trendurilor pe termen lung (dinamica rezultatului net în ultimul deceniu). Pentru a filtra sectoarele reprezentative, au fost aplicate următoarele filtre:

1. Au fost considerate doar sectoarele care au cel puțin 100 de companii active și care înregistrează veniturilor consolidate de cel puțin 100 mil RON

2. Au fost eliminate sectoarele unde deviațiile extreme (creșteri / scăderi semnificative) au fost cauzate de ieșirea / înmatricularea unor companii importante.

Pe de o parte, întreruperea activității unor companii importante poate cauza scăderea veniturilor înregistrate la nivel sectorial, deși firmele rămase raportează venituri în creștere (efectul de supraviețuire a fost eliminat). Pe de altă parte, înmatricularea unor companii mari (multinaționale) care înregistrează venituri semnificative din primul an poate determina creșterea veniturilor înregistrate la nivel sectorial, deși restul firmelor active rapoarteaza venituri în scădere (efectul de regenerare a fost eliminat).

Tabelele incluse în acest capitol surprind primele zece sectoare (CAEN 4 cifre) care înregistrează cele mai mari pierderi / profituri pe parcursul anului 2017, în timp ce trendul pentru ultimul deceniu este analizat la nivel de industrie. Descarcă aici seria de timp cu evoluția veniturilor pentru toate cele 612 sectoare de activitate.

ANALIZA TRENDURILOR PE TERMEN SCURT

Următoarele două tabele surprind primele zece sectoare care înregistrează cele mai mari profituri / pierderi raportate la nivelul cifrei de afaceri. Pe lângă aspectele evidențele privind distribuția sectorială a rezultatului net, aș dori să remarc câteva evoluții distincte:

1.multe dintre sectoarele care înregistrează și cele mai mari scăderi ale veniturilor în ultimul deceniu (ex: Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor (-43%) sau Activități de editare a ziarelor (-66%)) înregistrează un nivel foarte ridicat al pierderilor pe parcursul anului 2017;

2.un singur sector clasat în topul celor mai rapide creșteri ale veniturilor în ultimul deceniu (Activități de asistență medicală generală – unde cel mai des se întâlnesc în practică servicii oferite în cadrul azilurilor pentru bătrâni) înregistrează un profit net foarte ridicat în anul 2017, respectiv 21%;

3.extinzând analiza pentru toate codurile CAEN (tehnică care se poate aplica folosind baza de date anexată acestui articol), aproape 40% din obiectele de activitate au înregistrat o scădere a veniturilor în anul 2017 comparativ cu anul anterior, 80% dintre ele raportând și profituri inferioare sau chiar pierderi. Pe de altă parte, din cele 60% de sectoare care au înregistrat o creștere a veniturilor, doar 52% au raportat profituri în creștere.

Aceste observații conduc la o concluzie foarte importantă pentru antreprenoriatul și mediul de afaceri activ în România: scăderea veniturilor este mai des cuplată cu deteriorarea profitabilității, în timp ce creșterea veniturilor este mai rar suprapusă cu îmbunătățirea profitabilității. Acest lucru se întâmplă din cauza efectului de levier, care este mai pronunțat în sens negativ (scăderea veniturilor cuplată cu deteriorarea profitabilității) decât în sens pozitiv (creșterea veniturilor cuplată cu îmbunătățirea profitabilității). Nu găsesc decât o singură explicație pentru acest fenomen: nivelul ridicat al cheltuielilor fixe! Aceasta înseamnă că firmele active în România sunt încărcate de o structură rigidă de cheltuieli fixe, ceea ce le determină să fie mai vulnerabile în perioada de recesiune (scăderea veniturilor) și să capteze mai lent efectele pozitive din expansiune (creșterea veniturilor). Cred că aceasta este cauza pentru prăbușirea rapidă a companiilor active în România în perioada de recesiune, și elasticitatea modestă a producției domestice în perioada de expansiune (ceea ce face ca avansul rapid al consumului să se reflecte în creșterea importurilor). Tocmai de aceea politicile fiscale pro-ciclice sunt dăunătoare mediului de afaceri din România.

(clic pe imagine pentru a mări)

(clic pe imagine pentru a mări)

Analiza evoluțiilor pe termen lung – următorul grafic surprinde evoluția rezultatului net consolidat la nivel de industrie pentru ultimul deceniu. Se observă următoarele trenduri:

1. cele mai mari scăderi ale profitabilității consolidate la nivel sectorial se înregistrează în construcții (unde profitul scade de la 8,2% (anul 2008) la 4% (anul 2017)) și poștă și telecomunicații (unde profitul scade de la 7,4% (anul 2008) la 4,3% (anul 2017)). Această dinamică este cauzată de problemele generalizate (pe termen lung și pe termen scurt) în sectorul construcțiilor de drumuri și autostrăzi, cu impact negativ asupra sectoarelor conexe (fabricarea betonului), din cauza investițiilor publice în infrastructură care sunt la minimul ultimului deceniu ca și procent în PIB;

2. singurele sectoare care înregistrau profituri pozitive acum zece ani (2008) și au raportat pierderi în anul 2017 sunt industria extractivă (3,2% (2008) → -8,3% (2017)), fabricarea produselor textile (3,2% (2008) → -4,5% (2017)) și producția și furnizarea de energie electrică și termică (1,3% (2008) → -1,2% (2017)). Industria textilelor este îngenuncheată pe întreg lanțul (producție, distribuție, retail), care este distrusă de majorarea salariului minim pe economie, a cheltuielilor ridicate de transport, concurența externă și costurile de finanțare în creștere. Sectorul de producție și furnizare a energiei electrice și termice a fost afectat de volatilitatatea foarte mare a prețului din primul semestru al anului anterior, ceea ce a afectat negativ foarte mulți distribuitori care au fost prinși la mijloc în contracte cu preț fix la clientul final și variabil la furnizor;

3, sectoarele care înregistrau cele mai mari pierderi acum zece ani, dar care au ajuns acum pe profit, sunt fabricarea substanțelor și produselor chimice (-4,2% (2008) → 6,1% (2017)), tranzacții imobiliare (-3,5% (2008) → 14% (2017)) și hoteluri și restaurante (-1,8% (2008) → 8,4% (2017));

4. sectoarele care și-au dublat profitabilitatea în ultimul deceniu sunt activitățile de intermediere financiară, servicii prestate în special întreprinderilor (cu preponderență cele de consultanță), sănătate și asistență socială.

(clic pe imagine pentru a mări)

Articol preluat de pe blogul autorului

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ,,Cine face bani în România?" Ca regulă sunt două categorii ,dintre români ,,şmecherii" din politică sau cei cu legături politice iar cel mai profitabil domeniu de ,,biznis " e cel de ,,moştenitor" pe legea retrocedărilor ,asigură profit de zeci sau chiar sute de milioane de euro,vezi ultimul caz cunoscut al ,,Contelui Săvulescu de Bambu " şi cei 50 de milioane de euro luați ca despăbubire pentru parcul Verdi lăsat lui de măsa şi de tasu iar la a doua categorie intră multinaționalele. Ne vând apa , 50% din gaze ,petrolul ,energia electrică şi cred că in curând şi aerul. Mişto modificările la legea rezervelor de gaze din Marea Neagră , investițiile sunt deductibile total iar taxele sunt minuscule şi fixe. Ca de obicei România va fi țara care va lua cei mai puțini bani dintr-o astfel de exploatare ,normal se ia cam 60% din profit dar noi ne vom alege cu doar 40% ,boieri .
    În filmul Naşul 2 e o secvență memorabilă cu o intâlnire a consiliului investitirilor străini cu Batista ,la intâlnire fiind prezent ca investitor şi Corleone ,seamănă a România belea sau mai debrabă România seamănă cu Cuba lui Batista. Din primele 100 de companii doar două sunt româneşti şi asta spune multe şi e normal doar conducătorii noştri nu o să fie răi precum Victor Orban care sprijină cu dinții firmele cu capital maghiar La noi 80% dintre ajutoarele de stat au mers către firmele străine ,avem priorități de slugi credinciose a stâpânului străin ,ne-a rămas in ADN după atâtea secole de ocupație.
    Să nu mă ințelegeți greşit ,nu-i acuz de nimic ,nu fac o argumentație de genul ,,străinii care ne fură țara " ,NU ,ar fi ridicol ,ei doar profită de proşti şi e normal. Într-un fel negociază cu cehii ,polonezii şi ungurii ,pe alte baze şi intr-un fel cu noi ,ei ne cunosc şi ştiu că noi acceptăm şi frimituri conform principiului drag nouă ,,decât deloc " .
    • Like 1
  • Ramurile cu productivitatea muncii ridicata au si cele mai mari rate ale profitabilitatii si invers. Nicio surpriza aici. Costurile cu forta de munca au crescut si economia noastra nu s-a adaptat inca la aceasta realitate.
    De exemplu, ca sa fie foarte clar, industria textila, asa cum a fost ea proiectata in primele doua decenii dupa revolutie, nu mai are nicio sansa in Romania. Ea se va muta mai la est si poate mai la sud (Africa). Are probleme structurale insurmontabile si la un moment dat acestea trebuie constientizate.
    In schimb sunt domenii care ar avea sanse si totusi stau rau in cifre. Cum spuneati, sectorul constructiilor si toate sectoarele conexe. Depind de decizii politice. Dar nu sunt singurele.
    Exista domenii in care concurenta este foarte stransa, ceea ce e bine, dar unde multi competitori isi optimizeaza costurile prin eludarea unor prevederi legale, eludare facilitata de slabiciunile autoritarilor. Ceea ce desigur e rau. Exemplul cu notorietate publica e al sectorului de restaurante/localuri, foarte bine reprezentat, dar foarte putin adaptat la cerintele de securitate la incendiu (stiti despre ce vorbesc). Unii duc batalia preturilor fara scrupule si cei ce vor sa fie "in regula" au inevitabil costuri mai mari si profitabilitate mai mica. Dar sunt multe domeniile de acest fel, asta e doar un exemplu.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult
text: Iancu Guda / voce: Claudiu Pândaru
sound-bars icon