Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Pe Ceaușescu nu l-a încăput România

Ce înseamnă să fii patriot? Nu mă încumet să dau o definiție acestui cuvânt. Știu însă că un om este caracterizat cel mai bine de faptele lui.

A fost Ceaușescu patriot? Să vedem. Întâi de toate, a fost un dictator – n-am auzit pe nimeni care să conteste asta. Pe orice dictator nu-l mai încape țara. Modelul lui Ceaușescu a fost Stalin. Dar nu a avut la dispoziție și o URSS, România i-a rămas mică. Prin urmare, a încercat s-o mărească. Teritorii în plus nu avea cum să obțină, deci, s-a apucat să umfle poporul cu pompa.

Prin decretul 770 din 1 octombrie 1966, au fost interzise avorturile. Ceaușescu considera producerea de copii o datorie către stat; de fapt, voia un popor mai mare, ca să-și satisfacă megalomania. Femeile au fost tratate ca vitele de prăsilă. Dacă încercau să-și provoace un avort și erau depistate, în caz că nu mureau de septicemie, erau arestate pe loc. Mii de femei și-au pierdut viața sau le-a fost distrusă în acest fel. În anii `80, au fost obligate să se prezinte la control ginecologic periodic de graviditate. Iar cele necăsătorite, ca și bărbații, plăteau o taxă pe celibat. Formă de impozitare prezentă în comunism în URSS și România.

 Industrializarea „românească” , îngăimată de tânărul Miruță, ca să-l facă patriot pe Ceaușescu, a fost de inspirație 100% stalinistă. Se baza pe industria grea, „cu pivotul ei, industria constructoare de mașini”. Banii, Ceaușescu i-a împrumutat de la FMI și Banca Mondială. Această operațiune nu a ținut seama de un factor esențial: energia. În URSS, unde rezervele de energie erau, practic, nelimitate, ca indicator pozitiv de performanță pentru o fabrică figura consumul energetic mare! Mai toate utilajele importate sau fabricate în România erau uzate moral ca bilanț energetic, așa că produceau sistematic pierderi. Totodată, Ceaușescu urmărea să înmulțească muncitorii industriali, clasa prin care voia să domine societatea. Pe țărani, în schimb, deși născut la sat, îi disprețuia, ca și Stalin. A încercat să-i dezrădăcineze din gospodăriile lor, care le ofereau oarecare autonomie, prin „programul de sistematizare (distrugere) a satelor”.

Cum să fac să fiu împărat? A mai găsit o soluție de preamărire: un MegaPalat, pe dimensiunile unei țări de câteva ori mai mare decât România. În monstruoasa clădire numită Casa Poporului nu a călcat poporul niciodată, înainte de `89. După, doar în vizită. În schimb, sute de români au murit sau au fost mutilați în timpul ridicării ei. Unii, îngropați în beton: Ceaușescu a reușit să fie și un supermeșter Manole. 9000 de edificii, între care biserici și spitale, au fost demolate. O parte de istorie a Bucureștilor, cartierul Uranus, a dispărut de pe hartă. În prealabil, Ceaușescu se dotase cu un sceptru, simbol regal, nu prezidențial, și cu atât mai puțin comunist.

Între timp, grănicerii, în loc să împiedice străinii să intre fraudulos în țară, că nu intra nici dracu, trăgeau asupra românilor care încercau să fugă din România spre Occident.

Ceaușescu n-a făcut, în lunga lui domnie, nicio vizită incognito sau inopinată la o unitate de producție, o piață, un magazin. Toate erau pregătite din timp, cu mare grijă, de activiști și Securitate. Așa lua el contactul cu poporul.

Ceaușescu era un om rău și crud. Cred asta despre orice ins care practică vânătoarea ca distracție. Și scorniceșteanul o făcea di granda – mistreți și urși fără număr, aduși în bătaia puștii lui, erau executați fără milă. Când trăgea el, trăgea și un sniper, ca nu cumva Tovarășul să rateze. Ce avea comunismul cu vânătoarea, obicei al regilor și al bogătașilor? Puțin îi păsa. Ba mai mult, și-a diversificat trofeele, ordonând în decembrie 1989 vânarea protestatarilor cu muniție de război.

Un patriot, în opinia mea, trebuie să vorbească Limba Română cât mai bine, să cunoască Istoria, Literatura, Geografia României. Ceaușescu vorbea înspăimântător româna, chiar și citind de pe foi; de Literatură habar n-avea. Istoria era doar un stelaj de voievozi, în centrul căruia se afla El Însuși. Geografia – pronunța „muncipiu Bráila”, cu accentul pe prima silabă și fără „ă”... Șeful statului nu ar fi trecut un examen pentru acordarea cetățeniei române.

Dacă toate acestea înseamnă patriotism, atunci, da, Ceaușescu a fost patriot.

În ce mă privește, cred că nu tu trebuie să te mândrești cu patria, Patria trebuie să se mândrească cu tine.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult

Casa dintre blocuri / sursa foto: Mystage.ro

Afrim este regizorul care a înțeles ceva esențial despre cum funcționează psihicul uman: că ceea ce ne marchează profund nu sunt doar evenimentele mari, spectaculoase, catastrofice, deși acestea își fac din plin loc pe scenele lui. Ceea ce ne marchează sunt gesturile mărunte, repetitive, tăcerile prea lungi la masa de seară, privirea unui părinte care nu reacționează, melodia care se aude mereu din camera de alături.

Citește mai mult