Poate sunt eu într-o pasă proastă, dar am impresia că România (și aia socială, a lumii de pe stradă; și aia oficială, a politicienilor, popilor și milițienilor) a redevenit ceaușistă ca stare de spirit și mentalitate.

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, fostul președinte Traian Băsescu a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de jurnalistul Florin Negruțiu.

Când eram „mică” (adică până a ajuns și pe la noi democrația, nițel contorsionată, probabil de la transport), aveam o vecină și prietenă a cărei mamă era librar. Librăria era, foarte convenabil, chiar în drumul meu spre școală, ceea ce însemna că treceam pe acolo mult mai des decât ar fi fost necesar pentru un copil care, teoretic, nu avea nimic de cumpărat.

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, scriitorul Emil Hurezeanu, fost ambasador și Ministru de Externe, a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de jurnalistul Florin Negruțiu.

„Am ajuns să înțeleg de ce oamenii își gravează viața pe piele”, îmi spune Domnica Rădulescu în timp ce ne plimbăm prin campusul Universității Duke, unde lucrez, cu ocazia vizitei sale la Durham în cadrul campaniei de lansare a cărții My Father's Orchards.

Când comunismul a îngenuncheat România, tancurile sovietice au adus regimul. Însă nu soldații ruși au bătut la fiecare ușă în miez de noapte. Nu ei au completat listele cu nume. Nu ei au turnat vecini, colegi, profesori sau rude. Nu ei au devenit gardieni, anchetatori și călăi în închisorile care au zdrobit elitele acestei țări. foto: Profimedia

Am fost prezent, joi, 30 aprilie 2026, în Virginia, la funeraliile lui Mircea Răceanu. Nu doar în calitate de ambasador al României în Statele Unite, ci dintr-un motiv mai profund: pentru a marca, în numele statului român de astăzi, o datorie de memorie față de un om care a plătit cu propria viață – sau aproape – pentru libertatea de conștiință.

Marius Andruh, noul Președinte al Academiei Române, este chimist. Nu îl cunosc, dar îl stimez, așa cum îi stimez pe toți cei care cred în știință. Și îl rog respectuos pe aceasta cale să le spună celor de la Președinție, Parlament, Guvern și Banca Națională că autosuficiența industrială trebuie să devină planul de țară al României.

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.