Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Pedepsiți sau salvați?

Bucurelti, oraș fantomă

Foto: Dan Mihai Bălănescu

Am publicat de curând o discuție neortodoxă cu economistul șef al BNR, Valentin Lazea, prilej cu care am căzut de acord că modelul economic de dezvoltare a societății umane nu mai este sustenabil. În consecință, teoriile economice ar trebui schimbate fundamental printr-o focalizare pe creșterea PIB per capita și nu doar a PIB. De asemenea, civilizația umană nu are nicio șansă să salveze planeta atâta vreme cât creșterea populației nu se va plafona rapid și cât timp comportamentul nostru consumerist nu se va schimba fundamental.

Sceptic, remarcam că istoria omenirii ne arată că schimbări de comportament nu pot fi decât rezultatul unor motivații economice induse de mecanismul piețelor libere sau de politici economice deliberate. Iată că, la distanță de doar câteva săptămâni, sunt nevoit să recunosc că am omis un element extrem de important care poate schimba comportamentul uman: pandemia. 

Iar consecințele pandemiei actuale vedem cum operează cu o precizie matematică exact în direcția în care omenirea ar trebui să se miște pentru salvarea planetei, prin modificarea comportamentului uman. O schimbare care ar fi fost imposibil de imaginat la o astfel de scară și într-un timp atât de scurt.

Vorbeam de reducerea emisiilor prin renunțarea la cea mai mare parte a călătoriilor cu avionul și la practicarea de excursii virtuale? Este exact ceea ce s-a întâmplat. Nimeni nu mai călătorește acum, ci "vizitează" Pământul de la domiciliu.

Vorbeam de micșorarea metodelor poluante de producere a energiei electrice? Iată, fotografii din satelit arată micșorarea dramatică a poluării produse de termocentralele pe cărbune din China. 

Vorbeam de micșorarea apetitului consumerist? Iată-ne siliți să ne prioritizăm serviciile și produsele cu adevărat importante pentru viața noastră. 

Și tragic, da, creșterea populației globului va fi afectată de viețile pierdute în contextul pandemiei.

Ce se va întâmpla după stingerea pandemiei va demonstra dacă am învățat ceva din ceea ce tocmai ni s-a întâmplat, sau ne vom întoarce la comportamentul nostru distructiv și total nesustenabil.

Vom renunța la „aerul de munte" din București? Vom renunța la apa limpede și lebedele de pe canalele Veneției? Vom renunța la cele peste 200 de milioane de tone de bioxid de carbon pe care China nu le-a mai emis în această perioadă? Adică emisiile pe jumătate de an ale Marii Britanii…

Vom renunța la lucrul de acasă și ne vom întoarce la mașinile noastre pentru a petrece ore în trafic? Pandemia este un prilej extraordinar de resetare a comportamentului nostru. Sumele imense destinate relansării economice ar trebui să fie investite plecând de la cu totul alte principii de dezvoltare: sustenabile și prietenoase cu natura.

Cineva, pentru unii Tatăl, pentru alții Geea și pentru alții Omul a creat acest virus poate ca să forțeze o reevaluare a priorităților noastre și a modului în care ne dezvoltăm ca civilizație pe această planetă.

Trebuie să profităm de această oportunitate pentru a ne reinventa. A doua oportunitate ar putea fi cu mult mai devastatoare.

Articol publicat pe site-ul autorului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din pacate suntem foarte buni cu totii la trimis lozinci in spatiul public. Ideal ar fi sa scurtam cat mai mult timpul in care sa modificam modul haotic in care se desfasoara lucrurile. Numai gandindu-ma la atatea canale de televiziune care inca ruleaza niste mizerii absolut inutile si de prost gust. Cheltuiala prosteasca de energie si timp! Oamenii trebuie implicati in lucruri practice ! Televiziunile ar trebui transformate in mijloace oneste de educatie, oferind o varietate de preocupari practice din care oamenii sa invete, sa poate face deja ceva, fiecare, nu o droaie de paraziti sa piarda vremea si altii sa munceasca pentru ei! Societatea trebuie sa utilizeze mijloace de identificare a tuturor membrilor ei in sensul constientizarii tuturor asupra gasirii unor scopuri utile carora sa le dedice timpul lor, daca vor sa merite sa faca parte din aceasta societate a oamenilor si nu a parazitilor. Nu sunt paraziti doar cei care nu fac nimic, sunt paraziti toti cei care cad in depresie si traiesc steril. O societate avansata tehnologic ar trebui sa nu lase pe nimeni de caruta, ci sa le dea tuturor ceva de facut, identificandu-le aptitudinile si mobilizandu-i sa si le FOLOSEASCA atat pentru binele societatii cat si pentru implinirea lor ca oameni! Poate ca aceasta criza va duce la solutii constructive pe calea acestui deziderat!
    • Like 0


Îți recomandăm

Laurențiu Beșu

Un val de reacții fără precedent traversează sistemul judiciar românesc, după ce judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, a publicat pe Facebook un mesaj de solidaritate cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu — două dintre vocile care au semnalat public presiuni, disfuncționalități și nereguli sistemice din interiorul justiției, în urma publicării unui documentar Recorder despre sistemele obscure care controlează justiția românească în ultimii ani.

Citește mai mult

Ilie Bolojan dec 2025

- vă ofer soluția pentru a rezolva problema banilor pentru români în 24 de ore: decideți că infracțiunile de corupție nu se prescriu, așa cum s-a procedat în cazul omorurilor și al violurilor; foto: Profimedia

Citește mai mult

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult