Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Pedepsiți sau salvați?

Bucurelti, oraș fantomă

Foto: Dan Mihai Bălănescu

Am publicat de curând o discuție neortodoxă cu economistul șef al BNR, Valentin Lazea, prilej cu care am căzut de acord că modelul economic de dezvoltare a societății umane nu mai este sustenabil. În consecință, teoriile economice ar trebui schimbate fundamental printr-o focalizare pe creșterea PIB per capita și nu doar a PIB. De asemenea, civilizația umană nu are nicio șansă să salveze planeta atâta vreme cât creșterea populației nu se va plafona rapid și cât timp comportamentul nostru consumerist nu se va schimba fundamental.

Sceptic, remarcam că istoria omenirii ne arată că schimbări de comportament nu pot fi decât rezultatul unor motivații economice induse de mecanismul piețelor libere sau de politici economice deliberate. Iată că, la distanță de doar câteva săptămâni, sunt nevoit să recunosc că am omis un element extrem de important care poate schimba comportamentul uman: pandemia. 

Iar consecințele pandemiei actuale vedem cum operează cu o precizie matematică exact în direcția în care omenirea ar trebui să se miște pentru salvarea planetei, prin modificarea comportamentului uman. O schimbare care ar fi fost imposibil de imaginat la o astfel de scară și într-un timp atât de scurt.

Vorbeam de reducerea emisiilor prin renunțarea la cea mai mare parte a călătoriilor cu avionul și la practicarea de excursii virtuale? Este exact ceea ce s-a întâmplat. Nimeni nu mai călătorește acum, ci "vizitează" Pământul de la domiciliu.

Vorbeam de micșorarea metodelor poluante de producere a energiei electrice? Iată, fotografii din satelit arată micșorarea dramatică a poluării produse de termocentralele pe cărbune din China. 

Vorbeam de micșorarea apetitului consumerist? Iată-ne siliți să ne prioritizăm serviciile și produsele cu adevărat importante pentru viața noastră. 

Și tragic, da, creșterea populației globului va fi afectată de viețile pierdute în contextul pandemiei.

Ce se va întâmpla după stingerea pandemiei va demonstra dacă am învățat ceva din ceea ce tocmai ni s-a întâmplat, sau ne vom întoarce la comportamentul nostru distructiv și total nesustenabil.

Vom renunța la „aerul de munte" din București? Vom renunța la apa limpede și lebedele de pe canalele Veneției? Vom renunța la cele peste 200 de milioane de tone de bioxid de carbon pe care China nu le-a mai emis în această perioadă? Adică emisiile pe jumătate de an ale Marii Britanii…

Vom renunța la lucrul de acasă și ne vom întoarce la mașinile noastre pentru a petrece ore în trafic? Pandemia este un prilej extraordinar de resetare a comportamentului nostru. Sumele imense destinate relansării economice ar trebui să fie investite plecând de la cu totul alte principii de dezvoltare: sustenabile și prietenoase cu natura.

Cineva, pentru unii Tatăl, pentru alții Geea și pentru alții Omul a creat acest virus poate ca să forțeze o reevaluare a priorităților noastre și a modului în care ne dezvoltăm ca civilizație pe această planetă.

Trebuie să profităm de această oportunitate pentru a ne reinventa. A doua oportunitate ar putea fi cu mult mai devastatoare.

Articol publicat pe site-ul autorului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din pacate suntem foarte buni cu totii la trimis lozinci in spatiul public. Ideal ar fi sa scurtam cat mai mult timpul in care sa modificam modul haotic in care se desfasoara lucrurile. Numai gandindu-ma la atatea canale de televiziune care inca ruleaza niste mizerii absolut inutile si de prost gust. Cheltuiala prosteasca de energie si timp! Oamenii trebuie implicati in lucruri practice ! Televiziunile ar trebui transformate in mijloace oneste de educatie, oferind o varietate de preocupari practice din care oamenii sa invete, sa poate face deja ceva, fiecare, nu o droaie de paraziti sa piarda vremea si altii sa munceasca pentru ei! Societatea trebuie sa utilizeze mijloace de identificare a tuturor membrilor ei in sensul constientizarii tuturor asupra gasirii unor scopuri utile carora sa le dedice timpul lor, daca vor sa merite sa faca parte din aceasta societate a oamenilor si nu a parazitilor. Nu sunt paraziti doar cei care nu fac nimic, sunt paraziti toti cei care cad in depresie si traiesc steril. O societate avansata tehnologic ar trebui sa nu lase pe nimeni de caruta, ci sa le dea tuturor ceva de facut, identificandu-le aptitudinile si mobilizandu-i sa si le FOLOSEASCA atat pentru binele societatii cat si pentru implinirea lor ca oameni! Poate ca aceasta criza va duce la solutii constructive pe calea acestui deziderat!
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro