Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Pedepsiți sau salvați?

Bucurelti, oraș fantomă

Foto: Dan Mihai Bălănescu

Am publicat de curând o discuție neortodoxă cu economistul șef al BNR, Valentin Lazea, prilej cu care am căzut de acord că modelul economic de dezvoltare a societății umane nu mai este sustenabil. În consecință, teoriile economice ar trebui schimbate fundamental printr-o focalizare pe creșterea PIB per capita și nu doar a PIB. De asemenea, civilizația umană nu are nicio șansă să salveze planeta atâta vreme cât creșterea populației nu se va plafona rapid și cât timp comportamentul nostru consumerist nu se va schimba fundamental.

Sceptic, remarcam că istoria omenirii ne arată că schimbări de comportament nu pot fi decât rezultatul unor motivații economice induse de mecanismul piețelor libere sau de politici economice deliberate. Iată că, la distanță de doar câteva săptămâni, sunt nevoit să recunosc că am omis un element extrem de important care poate schimba comportamentul uman: pandemia. 

Iar consecințele pandemiei actuale vedem cum operează cu o precizie matematică exact în direcția în care omenirea ar trebui să se miște pentru salvarea planetei, prin modificarea comportamentului uman. O schimbare care ar fi fost imposibil de imaginat la o astfel de scară și într-un timp atât de scurt.

Vorbeam de reducerea emisiilor prin renunțarea la cea mai mare parte a călătoriilor cu avionul și la practicarea de excursii virtuale? Este exact ceea ce s-a întâmplat. Nimeni nu mai călătorește acum, ci "vizitează" Pământul de la domiciliu.

Vorbeam de micșorarea metodelor poluante de producere a energiei electrice? Iată, fotografii din satelit arată micșorarea dramatică a poluării produse de termocentralele pe cărbune din China. 

Vorbeam de micșorarea apetitului consumerist? Iată-ne siliți să ne prioritizăm serviciile și produsele cu adevărat importante pentru viața noastră. 

Și tragic, da, creșterea populației globului va fi afectată de viețile pierdute în contextul pandemiei.

Ce se va întâmpla după stingerea pandemiei va demonstra dacă am învățat ceva din ceea ce tocmai ni s-a întâmplat, sau ne vom întoarce la comportamentul nostru distructiv și total nesustenabil.

Vom renunța la „aerul de munte" din București? Vom renunța la apa limpede și lebedele de pe canalele Veneției? Vom renunța la cele peste 200 de milioane de tone de bioxid de carbon pe care China nu le-a mai emis în această perioadă? Adică emisiile pe jumătate de an ale Marii Britanii…

Vom renunța la lucrul de acasă și ne vom întoarce la mașinile noastre pentru a petrece ore în trafic? Pandemia este un prilej extraordinar de resetare a comportamentului nostru. Sumele imense destinate relansării economice ar trebui să fie investite plecând de la cu totul alte principii de dezvoltare: sustenabile și prietenoase cu natura.

Cineva, pentru unii Tatăl, pentru alții Geea și pentru alții Omul a creat acest virus poate ca să forțeze o reevaluare a priorităților noastre și a modului în care ne dezvoltăm ca civilizație pe această planetă.

Trebuie să profităm de această oportunitate pentru a ne reinventa. A doua oportunitate ar putea fi cu mult mai devastatoare.

Articol publicat pe site-ul autorului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din pacate suntem foarte buni cu totii la trimis lozinci in spatiul public. Ideal ar fi sa scurtam cat mai mult timpul in care sa modificam modul haotic in care se desfasoara lucrurile. Numai gandindu-ma la atatea canale de televiziune care inca ruleaza niste mizerii absolut inutile si de prost gust. Cheltuiala prosteasca de energie si timp! Oamenii trebuie implicati in lucruri practice ! Televiziunile ar trebui transformate in mijloace oneste de educatie, oferind o varietate de preocupari practice din care oamenii sa invete, sa poate face deja ceva, fiecare, nu o droaie de paraziti sa piarda vremea si altii sa munceasca pentru ei! Societatea trebuie sa utilizeze mijloace de identificare a tuturor membrilor ei in sensul constientizarii tuturor asupra gasirii unor scopuri utile carora sa le dedice timpul lor, daca vor sa merite sa faca parte din aceasta societate a oamenilor si nu a parazitilor. Nu sunt paraziti doar cei care nu fac nimic, sunt paraziti toti cei care cad in depresie si traiesc steril. O societate avansata tehnologic ar trebui sa nu lase pe nimeni de caruta, ci sa le dea tuturor ceva de facut, identificandu-le aptitudinile si mobilizandu-i sa si le FOLOSEASCA atat pentru binele societatii cat si pentru implinirea lor ca oameni! Poate ca aceasta criza va duce la solutii constructive pe calea acestui deziderat!
    • Like 0


Îți recomandăm

Nicusor Dan - martie 2026

17 februarie. Președintele Nicușor Dan se întâlnește la Palatul Cotroceni cu liderii Coaliției ca să discute „mai multe probleme de actualitate”. Suntem la finalul unei lungi perioade de blocaj. PSD a transformat sabotarea guvernării în politică oficială. Orice inițiativă de reformă a lui Ilie Bolojan este omorâtă din fașă. Reforma pensiilor speciale e în stand-by de luni de zile, judecătorii PSD din CCR pur și simplu rup ușa ca să nu se poată da un vot. foto Profimedia

Citește mai mult

Foto: Sorin Grindeanu, puțin mai devreme, analizând problemele arzătoare ale momentului

…au costuri și riscuri diferite, dar cel mai mare cost e reprezentat de lipsa de asumare și de băltirea în clasicele războaie din coaliție. Boală lungă, moarte sigură. Greul acum începe și el poate fi definit astfel: criza energetică globală care se întâlnește cu populismul tradițional al clasei politice de la noi creează criza economică perfectă. Creștere bruscă a prețurilor, inflație galopantă, recesiune, criză de aprovizionare - sunt riscurile pe care trebuie să le discutăm la rece, cu cifrele pe masă. (Foto: Sorin Grindeanu, puțin mai devreme, analizând problemele arzătoare ale momentului)

Citește mai mult

Sursa foto: Cultura la duba

Peste 100 de personalități culturale și artistice din România, printre care Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc sau Oana Pellea, cer președintelui, premierului și ministrului Culturii să protejeze manuscrisele lui George Enescu. Acestea sunt păstrate în condiții improprii, arată o anchetă jurnalistică publicată săptămâna trecută de Cultura la dubă.

Citește mai mult