foto: Profimedia
#1: Magistrații: Noi nu avem voie să ne facem firme, nu avem voie să intrăm în politică. Astfel că cerem pensii speciale.
De fapt:
- Magistrații au voie să participe la orice fond privat de pensii, fond privat de investiții, pot participa la o schemă de asigurări de viață, pot investi pe bursă, pot investi în artă, pot investi în proiecte imobiliare, pot cumpăra terenuri. Adică, au voie să facă extrem de multe dacă vine vorba de investiții.
- Magistrații primesc salarii mai mari pentru acele restricții de a nu fi implicați direct în derularea de activități economice.
- Magistrații știu acest lucru atunci când aleg această meserie. Alegerea lor include la pachet și această restricție.
#2: Magistrații: În toată Uniunea Europeană există pensii speciale acordate magistraților. Să nu cumva să vă atingeți de pensiile noastre speciale!
De fapt:
- Există aceste pensii însă ele se acordă diferit de modul în care se acordă ele astăzi în România. Cel mai simplu exemplu este vârsta de pensionare. Nicăieri în Uniunea Europeană nu se acordă pensii speciale magistraților de la 45 de ani (vârsta de pensionare este 60 sau 65 de ani în aproape toate țările din UE).
#3: Magistrații: Noi facem o muncă extrem de grea, extrem de importantă pentru societate. Pentru asta, vrem pensii speciale!
De fapt:
- Munca magistraților este la fel de importantă ca și munca medicilor, munca profesorilor sau munca celor din supermarketuri.
- Munca macaragiilor sau a celor de pe schelele patriei este chiar mai periculoasă ca cea a magistraților.
#4: Magistrații: Fără noi, în societate ar fi un haos total. Lumea și-ar căuta singură dreptatea. Noi împărțim dreptatea cu profesionalism și eficiență maximă. Pentru asta, să ne dați pensii speciale!
De fapt:
- În justiție avem cele mai mari întârzieri când vine vorba de servicii publice. Dosarele zac cu anii în instanțe, apropiindu-se de prescripție cu viteza luminii;
- Soluțiile pe care le dau magistrații, așteptate mult timp, se bat adesea cap în cap, de la o instanță la alta, pe aceeași speță.
- Magistrații nu răspund pentru erorile lor în justiție, pentru tergiversarea unor cauze. Nu există mecanisme funcționale prin care să fie sancționați dacă judecă strâmb sau închid ochii la unii și îi deschid prea larg la alții.
- Casta magistraților este una din cele mai închise caste. Deși pretinde că este super-performantă și cere condiții extreme de admitere în această castă, în realitate aceste condiții sunt doar bariere ca alții să nu ajungă să împartă cu ei privilegiile câștigate cu mare dificultate.
La final nu îmi rămâne decât să menționez un singur aspect: această postare este clar o instigare pașnică la vehemență și lehamite împotriva unor sinecuriști, a unui sistem preocupat de obiective meschine, complet decuplate de la binele general.
Și mai las la final niște poze sugestive:
- România scade continuu în clasamentul global privind statul de drept (unde 2 indicatori sunt esențiali, cel privind justiția civilă și cea penală) - Poza 1 (am ajuns sub nivelul celui de acum 10 ani cu calitatea justiției);
- România se află pe ultimele locuri în regiune (locul 27/31) și între țările dezvoltate la nivel global (39/47) - Poza 2 și Poza 3;
- România se află peste media globală dar sub media regională, când vine vorba de calitatea sistemului de justiție civil - Poza 4;
- România se află peste media globală și sub media regională, când vine vorba de calitatea sistemului de justiție penal - Poza 5.
Foarte puține țări, spre deloc, plătesc privilegiile pe care le plătim noi astăzi celor din magistratură. Poza cu privilegiile arată cam așa: salarii imense, pensii care se calculează diferit, pensii care se indexează diferit, pensii pentru care se contribuie diferit, pensii care se iau de la vârste fragede.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
În combinație cu „pooliticienii” aleși democratic, băieții ăștia fac și desfac orice. Cum să vină Bolojan și alianța „pro-europeană” care l-a făcut premier să le taie din privilegii?
Trăim într-o „democrație”. Una „originală”, ce-i drept. Una în care egalitatea admite grade de comparație. Unii sunt „mai egali” decât alții...
Care ar fi „mâna de fier” despre care aduceți vorbire? A venit Bolojan ridicând din sprânceană și i-au sărit toți „coalizații” în cap: stai nene, nici chiar așa! Cum să tăiem „macaroana specialilor” taman când suntem la putere? Facem un „dialog”, o „dezbatere”, o „negociere” până înțeleg și cei mai fraieri dintre fraieri că tragem de timp până la următoarele alegeri.
Tare-aș vrea să-mi bag „pilula” în toți papagalii ce ne tot „salvează” de 35 de ani, dar aiasta nu se mai poate: „baluba” nu se mai scoală nici dacă o freci cu o mănușă de fier...