Foto: Andrey Khokhlov / Alamy / Alamy / Profimedia
În cotidianul italian La Repubblica a apărut o știre care vorbește despre o propunere venită din partea lui Maurizio Gasparri, senator Forza Italia. Gasparri dorește modificarea articolului 1 din Codul Civil italian. În acest moment, legal vorbind, drepturile oferite de Republica Italiană sunt subordonate nașterii propriu-zise. Senatorul vrea modificarea în așa fel încât drepturile să fie acordate direct de la concepție. Evident, a declarat că nu urmărește schimbarea legii italiene care conferă dreptul la avort ci... aplicarea ei. Acest lucru urmărește crearea unei îngrădiri a dreptului la avort, dar în așa manieră încât partidul lui Gasparri să poată să se eschiveze public de vreo acuzație.
Fac legătură directă cu discuțiile iscate în urma unei declarații aparținând unei persoane publice din România, care a spus că nu dorește să aibă copii, prilej cu care lumea a pus mâna pe telefoanele mobile și a trecut pe o parte sau pe cealaltă a baricadei. Pe de-o parte sunt cei care spun că fiecare face ce vrea și punct, pe alta sunt cei care spun, aidoma senatorului italian de extremă-dreaptă, că e corpul femeii, dar alegerea e a lumii.
Dacă am trăi, într-adevăr, în cea mai bună dintre lumile posibile, perspectiva intervenției cu buldozerul în viața privată, mai ales în cel mai intim aspect al ei, nu ar exista. Ar trebui ca în fiecare dintre noi să existe acel simț comun pe care unii îl numesc „bun-simț” sau „cei șapte ani de acasă” care să ne spună că ce face fiecare la el în dormitor nu este problema nimănui.
Aceste abordări, fie ele legislative, ca ale senatorului italian, fie doar strănuturi neuronale, cum sunt discuțiile celor care au sărit la gâtul persoanei care a spus că nu vrea copii, nu sunt altceva decât acte ale unor oameni cu frustrări și traume netratate, plus percepții cognitive care se manifestă în interiorul unor tușe groase trasate într-un proces precar de educație. Ele sunt etichetate drept „conservatoare” și „creștine” doar de dragul mărcii, cam ca pepenii de Dăbuleni.
Cei care înțeleg că individualismul nu este un moft ar trebui să observe un anumit lucru: există undeva, în întunericul societății cotidiene, o forță care vede femeile ca pe niște utere umblătoare. Pornind de la decizia Curții Supreme a SUA, trecând pe la faptul că cineva a plătit o fermă de boți pentru a crea o reacție artificială la o postare de pe Facebook a paginii „Feminism România” care protesta împotriva – atenție! – certificatului de virginitate și mergând până la un site descoperit de ziarul Libertatea, care conținea termenii „familia” și „tradițională” în adresa lui. Pe acest site apăreau doar un citat din Biblie care spune că femeia trebuie să asculte de bărbat și îndemnul „Tu să taci, fă!” Acum înțelegeți la ce mă refer? Iar toate aceste lucruri se întâmplă acum, când voi citiți rândurile astea.
Simone de Beauvoir spunea că e nevoie doar de o criză politică, economică sau religioasă ca drepturile femeilor să fie puse sub semnul întrebării. Haideți să nu-i dăm dreptate.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
- de ce persoanele care au alte pareri decat dvs ar fi automat trolli (e un cuvant care va place, se pare), iar dvs insiva nu ati fi? Eu nu va consider troll, dar faceti exact ce fac eu, care m-am invrednicit de apelativul asta din partea dvs. Adica va spuneti o parere. Uneori mai moderat, alteori mai virulent.
Si a doua intrebare: cum se face ca interzicerea dreptului femeii la avort ar fi o crima (desi femeia nu moare, deci care e crima, mai exact?), dar avortarea fatului nu e o crima, desi e ucidere de facto?
Insa problema principala a articolului nu e dreptul la avort (nici nu se vorbeste de interzicerea lui, majoritatea pro viata nu pledeaza pt legislatie anti-avort), ci problema e tratarea simplista si intr-o cheie de umor/ironie care nu isi are deoc rostul in raport cu gravitatea subiectului. Nu sunteti femeie, dar poate cunoasteti femei care au fost silite sa faca avort. Niciuna nu a glorificat si sarbatorit evenimentul, va asigur (doar daca nu vorbim de cazuri patologice). A nu vrea un copil este una. Si Delia are tot dreptul sa opteze pt asta. Dar nu e niciun eveniment festiv sa faci un chiuretaj. Psihologia documenteaza ca femeia are depresie postavort, vede mame cu copii peste tot, are cosmaruri, se teme daca va mai fi fertila etc etc. Si in unele cazuri chiar isi pierde fertilitatea. https://a1.ro/showbiz/vedete/patricia-kaas-am-facut-avorturi-acum-nu-mai-pot-avea-copii-e-nedrept-id61221.html
Aici o aveti pe Patricia Kaas care spune ca a facut avorturi si nu mai poate avea copii. Nu e singura. Maria Tanase - la 16 ani. Apoi si-a dorit si nu a mai avut. A adoptat tarziu o fata, peMinodora.
Lucrurile nu sunt in alb si negru, iar daca ii spui unei femei ca e o decizie pe care trebuie sa o cantareasca bine, asta nu e hate speech. Ba poate chiar arata empatie.
Ce rost are să aburești lumea cu walls of text? A troll is a troll.
Vezi-ți de treabă, cei ca tine nu pot păcăli cititorii „Republica”. Aveți destule site-uri antiromânești și pro-putiniste pe care să vă exhibați minciunile.
Sunt pro-avort si consider ca doar femeia si numai femeia e in masura sa decida daca pastreaza sau nu sarcina.
Un copil il ai pe viata. Nu oricine are copii inseamna ca e si responsabil. Sunt atatia copii chinuiti, abandonati sau crescuti in lipsuri uriase. Inseamna ca aia de i-au facut sunt responsabili?
Exista atata meschinarie in cei care tuna si fulgera pe seama acestui subiect. Se bate atata campii, ceva incredibil.
Da, a fost declaratia unei persoane publice, a cerei ratiune nu o cunosc, dar ce e limpede e ca a facut o afirmatie si atat. Nu a dat in cap la nimeni, nu a omorat pe nimeni, nu a injurat pe nimeni, nu a prejudiciat pe nimeni. De unde atata ura si macel? Ce treaba are Nelutu, Ionel, Didina si Lenuta cu afirmatia persoanei respective? Cu ce-i deranjeaza? Cu ce-i lezeaza? Cu nimic. Doar in mintea lor proasta considera ca se pot amesteca.
In rest, vrajeli de genul vai dar ce frumosi sunt impreuna si vai cat se iubesc si totul pluteste pe norisori roz si totul e pufos si diafan in jur. Si normal ca vor avea si copii si vai totul e minunat si fermecator si ce poate fi mai frumos ca o iubire eterna si responsabila... Si vai si vai si ce bine e sa ne amestecam in viata oamenilor neresponsabili si sa-i aducem cu picioarele pe pamant si sa-i invatam noi ce-i responsabilitatea. Noi care avem copii si habar nu avem sa-i crestem bine, sa-i educam bine, sa-i orientam catre invatatura. Dar, vai, noi facem toate astea , draga, dar nu stim de ce nu ne prea ies.
Oh! Stai ca incepe telenovela mea favorita, nu mai am timp sa-ti explic cat de mult imi educ eu copilul.
A! Bine ca mi-ai amintit, e o emisiune acum la TV in care e invitat Jean de la Craiova, hai ca te las, mai vorbim.
In timpul asta, aia micii, erau deja instalati la TV, fiecare la emisiunea preferata a familiei. Unii la telenovele, altii la manele. Educatie, tata, din aia responsabila, facuta de aia responsabili.
Autorul articolului a vorbit despre dreptul femeii de a decide ce doreste sa faca. Fara nicio ingerinta. Femeia nu e bunul statului, nu e o papusica draguta careia sa i se impuna sa aiba un copil, daca nu si-l doreste. Cu atat mai mult daca acea sarcina survine unui moment de iresponsabilitate. Ea nu trebuie condamnata sa nasca si sa creasca un copil nedorit al carui tata, in aceste circumstante, in 99.99% din cazuri, e total absent, Nu e dreptul niciunui stat, al niciunei legi sa schimbe destinul, viata unei femei doar pentru un moment in care nu a mai fost responsabila.
Felicitari, mai rar imi este dat sa citesc un comentariu mai bun decat articolul in sine.