Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Perfecțiunea fizică se obține adesea doar cu editări și filtre. Iată un ghid care demistifică imaginile false din social media și îi ajută pe tineri să își construiască o imagine sănătoasă de sine

Sursa: Dove

„Prea grasă”, „prea slabă”, „prea înaltă”, „prea scundă”. „Ai ochelari”, „ai nasul prea mare”, „ai părul prea creț”. Și astăzi, caracteristicile fizice reprezintă un pretext de tachinare și hărțuire la școală, iar copiii și adolescenții sunt priviți prin lentile arbitrare și deformate care ajung să le devină realități sufletești. Un studiu realizat de Salvați Copiii la nivel național arată că unul dintre cele mai comune pretexte pentru bullying este aspectul fizic. „Orice detaliu, oricât de mic, poate fi transformat într-un motiv de bullying”, a mărturisit o elevă în vârstă de 15 ani, citată în cercetare.

Însă nu doar adolescenții care devin victime ale bullying-ului se simt nesiguri în privința înfățișării. Marea lor majoritate trăiesc o formă de suferință din cauza unor standarde exterioare, schimbătoare și nerealiste de frumusețe, promovate agresiv în social media. Niciodată în istorie, adolescenții nu au fost bombardați cu o cantitate atât de mare de imagini ale unei pretinse perfecțiuni, expuși la ele prin intermediul dispozitivelor în orice moment al zilei, provocați să fotografieze și să se filmeze. Apoi încurajați să se expună judecății publice exprimate prin comentarii și emoticoane. 

Un studiu făcut de Societatea Regală de Sănătate Publică din Marea Britanie, realizat pe tineri cu vârste între 14 și 24 de ani a arătat că rețelele sociale conduc la o imagine proastă asupra propriului corp, la sentimente de depresie și anxietate și la însingurare.

Un ghid pentru creșterea stimei de sine

Neîncrederea în aspectul fizic conduce la o scădere a stimei de sine care poate afecta o persoană întreaga sa viață. Câte dintre mamele ale căror fiice se simt rușinate de felul în care arată nu și-ar dori uneori să devine invizibile din cauza aceluiași sentiment? Însă, la doar un click distanță, se află resursă care oferă sprijin. 

Accesați online Programul Dove - Ai încredere. Aici părinții și profesorii găsesc resurse realizate de experți care îi ajută să le cultive adolescenților o stimă sănătoasă de sine. Și tot de aici pot descărca ghidul care să îi însoțească pas cu pas în această misiune.

Amintiți-vă cum era la vârsta la care corpul începea să se maturizeze și trecea prin schimbări greu de înțeles, care vă mirau și vă îngrijorau. Acum suprapuneți peste acea imagine poza instagramabilă a unei fete suple, cu abdomen plat, picioarele lungi și pielea sidefată, lipsită de orice urmă de imperfecțiune. Acest lucru li se întâmplă în fiecare zi adolescentelor. Cum să reziști acestei comparații? Programul Dove - Ai încredere îți arată cum poți să îți ajuți copilul să față comparațiilor toxice și nerealiste, să își descopere și aprecieze calitățile, să își crească stima de sine și să îi învingă pe cei care râd de corpul său.

Standarde de frumusețe nenaturală

În era YouTube-ului, Instagram-ului, blogurilor și meme-urilor, ultimele trenduri legate de corp se pot răspândi pe întregul glob în câteva ore, iar tinerele ușor de impresionat pot fi bombardate cu imagini ale celui mai nou ideal.

Exemple recente includ „abdomenul tonifiat, cu crăpătură verticală” - o adâncitură vizibilă între mușchii abdominali, și „spațiul definit dintre coapse” - un spațiu între picioare care se poate forma când stai cu genunchii atinși. Celebritățile postează cu mândrie pe canalele de socializare fotografii ale lor în care arată aceste trăsături dezirabile și unii tineri încearcă să le urmeze exemplul.

Problema este că aceste look-uri sunt de neatins pentru majoritatea oamenilor. Formarea mușchilor abdominali și a distanței dintre coapse, de exemplu, este determinată în mare parte de moștenirea genetică. Nu cantitatea de exerciții sau dieta va da fetei tale acea distanță dintre coapse, acea crăpătură pe verticală pe abdomen sau măsura 0, dacă corpul ei nu este menit să arate așa, se arată pe site-ul Dove.

Sursa: Dove

Trupuri „perfecționate” în Photoshop

De cele mai multe ori, majoritatea fotografiilor cu femei pe care le vedem în mass-media nu sunt doar rezultatul unui machiaj inteligent și al luminii de la ședințele foto, ci și al manipulării pe computer - retușarea înainte de a fi publicate. Fotografiile sunt atât de mult modificate încât femeile din imagini arată diferit față de cum sunt în viața reală. Adăugați la acest proces și toate acele titluri sau comentarii răutăcioase de la știri sau din social media în care femeile obișnuite sunt criticate pentru că nu se potrivesc cu imaginile nerealiste și retușate și este ușor de înțeles de ce fetele aspiră să obțină lookul retușat fantezist. Promovarea constantă a femeii perfecte în mass media are impact direct asupra încrederii fetelor în corpul lor. Cercetarea Imaginea asupra corpului arată că răsfoirea revistelor timp de 60 de minute reduce stima de sine la mai mult de 80% dintre fete, se arată pe site-ul Dove.

Multe fete iau în considerare să își modifice într-un mod permanent și aspectul fizic

Totodată, un procent șocant, de 47%, dintre fetele cu vârste cuprinse între 11 și 21 de ani cred că modul în care arată le trage înapoi, iar două treimi din fetele de peste 17 ani cred că nu sunt suficient de drăguțe, conform cercetării britanice. Așadar, nu mai este deloc surprinzător faptul că atât de multe fete iau în considerare să își modifice într-un mod permanent și aspectul fizic.

Prin intermediul Programului Dove - Ai încredere în tine, părinții învață tehnici prin care să își ajute copiii să recapete controlul. Adolescenții trebuie să înțeleagă ce înseamnă procesul de retușarea al imaginii, să fie încurajați să privească cu ochi critic și să învețe să își folosească umorul și să râdă de exagerări.

Transferul de încredere

Poate cel mai important este ca adolescenții să își descopere calitățile și să se aprecieze ca ființe umane. Aici părinții joacă un rol major și, pentru a reuși, trebuie să își descopere ei înșiși calitățile care îi fac unici și să se aprecieze ei înșiși mai mult.

Îi poți spune copilului tău în fiecare zi că este frumos. Dar dacă te aude că îți critici constant corpul, este foarte probabil să se judece pe sine în mod similar. Acest lucru ar putea submina încrederea și stima de sine și îl poate face să se îngrijoreze cu privire la modul în care arată.

Când vine vorba despre frumusețe, femeile sunt cei mai duri critici ai lor. Conform raportului Dove Frumusețe și încredere din 2018, doar 36% dintre femeile din România au o stimă de sine ridicată. Mirror, Mirror, o cercetare publicată de Centrul de Cercetare a Problemelor Sociale a arătat că femeile sunt mult mai critice cu privire la aspectul lor fizic decât bărbații și mai puțin dispuse să admire ce văd în oglindă. „Trebuie să devenim mai conștienți de comentariile negative pe care le facem despre corpurile noastre sau de modul în care ne criticăm obișnuințele alimentare, deoarece această nesiguranță le poate afecta pe fiicele noastre”, spune psihologul cercetător pe probleme de sănătate, Dr. Phillippa Diedrichs. „Să te simți bine și să îți apreciezi corpul poate fi dificil în cultura zilelor noastre, dar cu cât mai optimist și mai grijuliu poți fi cu tine și cu modul în care arăți, cu atât mai ușor va fi pentru fiica ta să dezvolte încredere în propriul corp."

Exercițiile fizice făcute cu regularitate îmbunătățesc imaginea despre propriul corp

Totodată există o serie de exerciții simple de dezvoltare a încrederii. Unul dintre acestea: să iei o fotografie a copilului și să îl încurajează să își scrie alături calitățile, pasiunile și lucrurile care îl fac speciali.

Un alt lucru, eficient pe termen lung, care îi ajută pe adolescenți să își întărească încrederea în sine este mișcarea.

Beneficiile exercițiilor fizice sunt departe de a fi doar fizice. Dacă copilul face sport cu regularitate, este probabil să se simtă mai bine cu sine și cu corpul său, indiferent dacă exercițiile îi schimbă sau nu forma corpului. Nenumărate studii au dovedit că exercițiile fizice făcute cu regularitate îmbunătățesc imaginea despre propriul corp.

O imagine proastă despre propriul corp scade stima de sine și afectează sănătatea emoțională a adolescenților. Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății arată că 21% dintre adolescenții europeni de 15 ani resimt o stare emoțională proastă cel puțin o dată pe săptămână, fiind la risc să dezvolte în timp și alte probleme precum anxietatea sau chiar depresia.

„O bună sănătate emoțională și fizică le permite tinerilor să facă față provocărilor adolescenței și le facilitează tranziția la maturitate. Bunăstarea mentală în copilărie este asociată cu o competență socială sporită și strategii bune de adaptare care duc la rezultate pozitive la vârsta adultă”, arată Organizația Mondială a Sănătății

Misiunea Dove este să se asigure că generația următoare crește bucurându-se de modul în care arată, ajutând tinerii să își crească stima de sine și să își atingă potențialul maxim. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult