CSCI a dat marți publicității un studiu, care arată ce personaje din istorie ar alege astăzi românii la șefia statului român.
Câștigătorul detașat al acestui exercițiu de imaginație la care au participat 1.096 de oameni este Vlad Țepeș.
„Nu mai puțin de 35% dintre români l-ar alege pe Vlad Țepeș, prin comparație cu 21% care l-ar vota pe Alexandru Ioan Cuza, 18% care l-ar vota pe Ștefan Cel Mare și 9% care l-ar vota pe Mihai Viteazu. După aceștia, în top se mai află, în ordine descrescătoare, Constantin Brâncoveanu, Decebal și Tudor Vladimirescu”, scriu autorii cercetării realizate în perioada 1-4 februarie 2016.
Rezultatele vorbesc, din nou, despre un profil de conducător pe care românii au arătat că și-l doresc și în timpul altor cercetări sociologice. „Este arhetipul liderului puternic și autoritar, care nu este încadrat în vreun fel de structură instituțională. Plasarea lui Vlad Țepeș pe primul loc vine, mai degrabă, din respingerea de către populație a clasei politice. Practic, se merge pe ideea că exista lucruri ce ar trebui făcute, dar nu are nimeni curajul sa le facă, de aceea României i-ar fi util un lider politic autoritar”, spune, pentru Republica.ro, sociologul independent Dani Sandu, fost bursier Fulbright, la University of Cincinnati.
Potrivit acestuia, românii îl percep pe Vlad Țepeș prin prisma istoriei predate la școală, o istorie nu tocmai exactă, în am fost învățați că actele de violență comise de domnitorul român au la bază temeiuri justificate.
FOTO: CSCI
„Țepeș este prezentat ca un lider politic dur, dar corect, care a tratat doar dușmanii violent. Sunt fel și fel de rămășițe din naționalismul comunist, care a construit o adevărată hagiografie pentru Țepeș, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazu”, consideră cercetătorul. Acesta crede că, în cazul celor care l-ar vota astăzi pe Vlad Țepeș, este vorba, de fapt, despre o violență simbolică, antisistem.
În top trei al personajelor istorice pe care românii le-ar vota astăzi, opțiunea Cuza se apropie cel mai tare de ideea unui leadership în care există o împărțire a puterilor. Însă chiar și în cazul lui, teza poziției antisistem rămâne în picioare. Cuza ar fi votat astăzi de 21% dintre cei chestionați în cadrul studiului CSCI.
„Alegerea lui Cuza pe locul al doilea este, cred, și ea o urmă a discursului naționalist din vremea comunismului. Si Cuza este văzut tot ca un personaj antisistem, care a răsturnat un Parlament, a luptat împotriva politicienilor etc. Chiar dacă este cel mai „instituțional” model de lider politic, și el reprezintă arhetipul de om puternic, dar, de data asta, este omul puternic care operează în regulile statului o vreme, iar când nu merge preia puterea singur”, arată Dani Sandu. De asemenea, Alexandru Ioan Cuza a fost preferat într-o măsură mai mare de locuitorii din mediul urban (25%) față de cei din mediul rural (15%).
Interesant este faptul că 6% dintre respondenți au declarat că ar vota astăzi cu domnitorul Constantin Brâncoveanu. „Este o opțiune preponderent urbană, din Muntenia și Transilvania. Aș fi vrut să văd și o împărțire pe nivel de educație în studiul CSCI, dar cred că opțiunile Cuza și Brâncoveanu au un plus consistent la cei cu educație superioară. În cazul lui Brâncoveanu, cred că e mai degrabă un amestec de creștinism urban, mândrie culturală și pacifism”, este de părere Dani Sandu.
FOTO: CSCI
Dintre cei intervievați în cadrul cercetării CSCI, 6% ar vota azi cu Decebal, iar 2% cu Tudor Vladimirescu. Dani Sandu crede că opțiunile românilor se bazează pe o perspectivă învechită asupra istoriei. În România, personajele diferitelor vremuri au fost studiate „hagiografic, ca sfinți sau martiri ai neamului, fără a se intra în analize legate de comportamentul lor. Falia s-a bazat pe ideea protocronistă de apărare a specificului local de dușmanii cotropitori, romani, turci, ruși etc”. Potrivit acestuia, studiul are minusul de a le oferi oamenilor o listă de opțiuni predefinite, în locul unor întrebări cu răspuns deschis. „De exemplu, dacă l-am fi adăugat pe Mihail Kogălniceanu, ar fi avut și el 10%. Dacă l-am fi adăugat pe Nicolae Ceaușeșcu, sigur ar fi avut 15-20%”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
A fost unul din cei mai hotarati belitori ai tarii, de unde si avearea URIASA. De la care i sa si tras napasta.
http://stiri.tvr.ro/misterele-care-invaluie-averea-voievodului-constantin-brancoveanu_49980.html
Eu unul am îndoieli că lucrurile s-au petrecut chiar așa, la Stambulul din 1714...
Prea se potrivesc nevoilor sforarilor statali-naționaliști...
Cine l-ar fi explorat și băgat slugă, dacă se turcea?
Aici sursa istorica pare sa fi devenit video-ul de la TVR
...
Ti se pare ca m-as jena mult a te face harcea parcea, la capitolul asta?
Nicolae Iorga (1914), „Pentru comemorarea unui mucenic al patriei”, in Popescu, Niculae M., Viața și faptele domnului Țării Românești Costandin Vodă Brâncoveanu, București: Tipografia Cărților Bisericești, pp. 33-36
Nicolae Iorga (1938), Istoria Românilor. Vol. VI: Monarhii, București
Giurescu, Constantin C. (1946), Istoria Românilor. Volumul III, Partea întâi și a doua. Dela moartea lui Mihai Viteazul până la sfârșitul Epocei fanariote (1601-1821), Ediția a doua, revăzută și adăogită, București: Fundația Regală pentru Literatură și Artă
Xenopol, A. D. (1929), Istoria românilor din Dacia Traiană, Volumul VIII: Domnia lui C. Brancovanu (1689-1714), Ediția a III-a, revăzută de autor, îngrijită și ținută la curent de I. Vlădescu, București: Editura «Cartea Românească», pp. 7–76
Berindei, Dan (1989), „Urmașii lui Constantin Brâncoveanu și locul lor în societatea românească. Genealogie și istorie”, in Cernovodeanu, Paul și Constantiniu, Florin, Constantin Brâncoveanu, București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, pp. 275–285
Greceanu, Radu logofătul (1970), Istoria Domniei lui Constantin Basarab Brîncoveanu Voievod (1688-1714), Studiu introductiv și ediție critică întocmite de Aurora Ilieș, București: Editura Academiei Republicii Socialiste România
Astea sunt doar câteva dintre cele mai importante mărturii istorice și lucrare despre marele domnitor, consultabile la bibliotecile din marile orașe, dacă chiar ai voință să te documentezi. Ba mai mult, poți întreprinde o călătorie la palatul Mogoșoaia, la mânăstirile Hurezi (jud. Vâlcea), Brâncoveni (jud. Olt) sau Mân. Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus (jud. Brașov) și chiar la cele mai importante muzee de istorie din țară, unde vei găsi nenumărate izvoare și manuscrise care te pot lumina. Doar să vrei!
Însă chiar și-așa, mi-ar place să aflu ce spuneau turcii contemporani decapitării lui Brîncoveanu. Aceștia e posibil să fie mai puțin subiectivi decît fostul secretar al domnitorului...
Eu nu am propus-o drept sursă credibilă.
„ dacă domnia ta ai mentalitate de slugă, iti moștenești fibra morală, probabil, din cei care s-au plecat turcilor cu tot cu suflet; sau habsburgilor, că ai fi din Ardeal, după nume.”
1- l-a otravit pe unchiu-so, voda Şerban Cantacuzino, ca sa ii ia locul;
2- dupa inscaunare i-a intemnitat pe soţia, fiul şi pe cele trei fete ale lui Şerban Cantacuzino, ameninţându-i că îi va ucide dacă nu-i vor da 250 000 de taleri;
3- filo-turc fiind, a ajuns in postura de aparator al crestinatatii fortat de Leopold, care trimisese trupe sa-i elibereze pe Cantacuzini, asa ca iaca alianta cu austriecii;
4- cand turcii au aflat ca joaca la 2 capete, au vrut sa-l mazileasca;
5- Brancoveanu a platit reconfirmarea in dublarea haraciului;
6- ca urmare, dubleaza birurile in tara;
7- se aliaza cu tarul Petru dar ii da teapa;
8- turcii au aflat si de domeniile cumparate in Transilvania si banii din bancile venetiene si vieneze; pe sutele de mii de ducati s-au certat zeci de ani turcii si venetienii;
9- si DA, a murit datorita tradarii boierilor romani si fiindca asa turcii au pus mana pe peste 2 milioane de piastri; NU crestinatatea lui a fost motivul.
Secretarul lui povesteste despre otrăvirea Cantacuzinului si despre cursul care a dus la inscăunarea lui de către turci. Nu neagă nimeni ce a făcut Brâncoveanu pentru arhitectură, biserică, tipărituri. Bravo lui, dar a facut-o din motive foarte personale, nu fiindcă se gândea ca peste secole va exista notiunea de români, românitate, România...
Asta nu-l face mai putin de admirat, in istoria niciunei tări nu există personalităti doar in alb sau negru.
Pentru vremurile lui a fost absolut remarcabil, dar n-a fost Mnezio (:)))))))))))))) tare mi-as dori un cronicar contemporan cu Iisus care sa ne povestească OMUL din Nazareth). ;)
Acum, sincer, istoria de cele mai multe ori este scrisa de invingatori. Si acum suntem sub o anumita "influenta", care ne dicteaza norme, legi, pe care si noi le-am putea emite, ca nu iti trebuie o organizatie birocratica sa iti spuna ca trebuie sa reciclezi ori sa tragi linie pe asfalt pentru biciclisti. Altii au facut-o si fara sa fie sub "influenta". De ce? Lobby-uri, interese, sau pur si simplu au raspuns la cererile populatiei. Big deal!
Inainte, eram sub influenta "rosie", acum cea "albastra". Intrebarea e: cand va pica "Zidul Berlinului" ?
Care a fost cel mai bun conducator?
Nu se poate afla, fiindca tara asta a trecut prin atatea schimbari si de constitutie si de unitate structurala, forme de guvernamant si toate cele, incat un conducator poate fi privit doar prin prisma de circumstante temporale si geografice.
Normal ca Degebal e unde e, avand in vedere ca a avut de luptat contra unui Imperiu Roman.
De ce oare nu il vad pe Regele Mihai in acest clasament ?