Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Peste 50% dintre români ies mai rar la restaurant acum decât înainte de creșterea inflației - studiu

restaurant - Bucuresti

Foto: agefotostock / Alamy / Profimedia

Conform Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2022, comparativ cu luna octombrie 2021, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, a fost de 13,5%. În spatele datelor oficiale, impactul real e semnificativ mai mare când vine vorba de cum resimt românii scumpirile actuale. Cele mai mari diferențe s-au înregistrat la prețurile alimentelor (peste 20%), ceea ce impactează nu numai listele de cumpărături, ci și ieșirile la restaurant.

Iar acest lucru e valabil și dacă trecem granițele României. Un sondaj realizat de SIAL Paris arată că și celelalte țări din Europa se adaptează în consecință. 78% dintre respondenți au afirmat că prețurile în restaurante au crescut semnificativ față de anul trecut și 55% recunosc că aceste scumpiri influențează frecvența ieșirilor în oraș. În contextul inflației, ne-am propus să analizăm cum percep românii prețurile la restaurant în 2022 și cum le influențează asta ieșitul în oraș.

Acum, 1 din 2 români iese la restaurant rar sau foarte rar; o schimbare evidentă față de obiceiurile dinaintea pandemiei, când majoritatea (53%) ieșeau mai des

Scumpirile afectează semnificativ stilul de viață al românilor, iar asta se reflectă inclusiv în felul în care își petrec timpul liber. Datele arată că 27% dintre români ies foarte rar la restaurant (o dată pe lună sau nici măcar), în timp ce 21% spun că ies de 2-3 ori pe lună. 

Întrebați cât de des mergeau la restaurant înainte de pandemie, majoritatea participanților la studiu (53%) au declarat că ieșeau mai des decât acum. Totuși, pentru 27% nu s-a schimbat nimic, în timp ce 19% au afirmat că ies mai des acum decât înainte de pandemie.

94% dintre români consideră că prețurile din restaurante au crescut

Majoritatea văd aceste creșteri drept semnificative (55%), pe când alții le percep ca fiind mici (39%). Totuși, există și români care consideră că nu s-a schimbat nimic (6%).

Ca să aflăm ce înseamnă pentru români "creșteri semnificative" și "creșteri mici", am rugat respondenții să evalueze noile prețuri din restaurante. Cei mai mulți dintre respondenți (32%) au impresia că acestea sunt cu 20% mai mari decât înainte de izbucnirea pandemiei și creșterea inflației. 31% dintre participanții la studiu cred că prețurile au crescut și mai mult de atât - cu 25%. 23% percep o creștere de 15%, iar 14% văd o creștere de 10%.  

Când vine vorba de fiecare regiune în parte, cei mai mulți respondenți din Muntenia (40%) și Moldova (44%) consideră că prețurile au crescut cu 20%. În schimb, în Transilvania, creșterile se resimt mai puternic. Cei mai mulți dintre participanți din acea regiune a țării (37%) evaluează că prețurile ar fi crescut chiar de fapt cu 25%.

35% dintre români aleg preparatele mai ieftine din meniu ca să reducă nota de plată

Cei care vor totuși să iasă în oraș și să facă și economie, găsesc diferite metode. Întrebați ce fac pentru a reduce costul consumației, cei mai mulți dintre respondenți (35%) au spus că se orientează după produsele din meniu care au prețuri mai accesibile. Unii români renunță la desert (23%), împart un fel de mâncare cu altcineva (12%), sau nu mai comandă și de mâncare, ci doar de băut (3%).

Datele arată că sunt și români care nu-și propun să reducă nota de plată. 15% dintre respondenți au afirmat că nu s-a modificat nimic în comportamentul lor la restaurant.

Metodologie

În acest material, echipa Bookingham și-a propus să analizeze modul în care inflația afectează ieșitul românilor la restaurant și cum percep ei noile prețuri. Studiul se bazează pe un chestionar la care au răspuns peste 500 de persoane.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Preturile au crescut. Destul de mult. In medie cu 30% - 35% si decalajul fata de restaurantele din vest este din ce in ce mai mic. La un restaurant bun si central in Romania o masa pentru doua persoane costa in jur de 250 lei, 50 EURO, similar cu un restaurant bun, dar mai spre periferie in vest. Chiar daca exista o diferenta de costuri in plus pentru vest este o diferenta de rulaj care cred ca ajuta mai mult la amortizarea costurilor fixe.
    • Like 0
  • :Asta pe langa faptul ca 70% din romani oricum nu merg la restaurant. Diferenta dintre vest si Romania este urmatoarea: intr-o zona buna din Roma am gasit o farmacie, doua banci, un loc de pariuri sportive, 15 cafenele, 10 pizzerii (ca patiseriile de la noi), 7 gelaterii in loc de cofetarii si 50 de restaurante. Restaurantele noastre parca ar fi cluburi exclusiviste, aranjate pompos dar cu mancare proasta si scumpa. Nu mai zic de bautura 10-17-25 de lei o bere in cartier. E o vorba romaneasca ''si-a dat cu tesla-n co....''
    • Like 1
    • @ Ciobanu Florin
      Nume check icon
      Noi nu mai avem - de fapt nu stiu daca am avut - o cultura a restaurantelor locale de cartier ca in vest. Restaurante la preturi decente, chiar ieftine, dar cu o calitate acceptabila, chiar buna. Aceste restaurante ajuta si la dezvoltarea comunitatilor locale si reprezinta un loc de intalnire a celor din zona. Un fel de mancare, 1-2 pahare de vin, dar ca o completare a atmosferei locale. La noi in schimb vezi acele bodegi/berarii de cartier ca pe vremea comunistilor unde o parte din clasa muncitoare socializa pana la nivelul de coma alcoolica si fara mancare ca mancare este fudulie, bautura meserie. Locuri in care nu prea este recomandat sa mergi cu familia. In rest sunt destul de multe fast-food-uri, dar nu undeva unde sa te simti bine ci sa manaci ceva rapid si ieftin sa iti umple matu'.
      P.S. Sunt si la noi restaurante bune, cu produse gustoase si cu servicii asemanatoare. Trebuie gasite ca nu sunt chiar atat de multe...si calitatea costa ceva in plus.
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro