Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Planul de relansare economică, textul integral: Guvernul vrea să investească peste 100 de miliarde de euro în autostrăzi, drumuri expres, spitale, școli. Ce proiecte concrete sunt menționate în document

Ludovic Orban - Foto Xinhua / Zuma Press / Profimedia)

Foto Xinhua / Zuma Press / Profimedia

Guvernul Orban vrea să investească peste 100 de miliarde de euro în autostrăzi, drumuri expres, modernizarea căii ferate, construirea de spitale și școli, dar și pentru acordarea de granturi nerambursabile pentru IMM-uri, garanții de stat pentru marile companii și depozite regionale de legume și fructe.

„Modelul de dezvoltare a României bazat doar pe consumul populației, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, trebuie schimbat într-un nou model de creștere economică axat pe stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice,  transformarea digitală a economiei și a administrației publice, pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică, tranziția către o economie durabilă”, se arată în Planul Național de Investiții și Relansare Economică propus de Executiv.

Citiți și:

Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern: realizarea convergenței cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025.

Unele dintre măsurile incluse în amplul plan au trecute în dreptul lor ca sursă de finanțare fondurile europene. La multe însă nu este precizată sursa banilor. Amintim că România ar putea să primească de la UE 33 de miliarde de euro prin planul de relansare al Comisiei Europene, la care se adaugă 80 de miliarde euro din alocările bugetare în perioada 2021-2027. 

Proiectele cuprinse în planul de relansare economică:

Granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru și investiții 

  • Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi - 100 milioane de euro
  • Schema de ajutor pentru activități de comerț și servicii afectate de Covid-19 - 160 milioane de lei
  • Capital de lucru pentru repornirea activităților economice pentru IMM-uri - 350 milioane de euro
  • Granturi pentru investiții și pentru reconversia economică a IMM-urilor - 550 milioane euro

Programe de finanțare nerambursabilă pentru creșterea competitivității IMM-urilor 

  • Granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operațional Regional – Axa 2.1:
  • Granturi pentru creșterea competitivității IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operațional Regional – Axa 2.2:
  • Granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanțarea investițiilor mari în creșterea productivității prin Programul Operațional Regional

Granturi pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor

  • Granturi pentru start-up-uri pentru studenți în domenii competitive și inovative
  • Granturi pentru digitalizarea IMM-urilor
  • Star-Tech Innovation (Noul program Start - UP)
  • Finanțarea programelor de educație digitală a angajaților pentru IMM-uri

Sprijin pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei agro-alimentare

  • Finanțarea depozitelor de comercializare a produselor agricole
  • Granturi pentru achiziția de echipamente pentru irigații
  • Granturi de finanțare pentru antreprenoriat rural
  • Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat

Programe de finanțare pentru investiții noi și pentru relocarea companiilor în România

  • Schema de ajutor de stat pentru investiții noi (greenfield)
  • Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională

Programe de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții 

  • Programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru și investiții pentru IMM-uri
  • Garanții de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru și investiții

Programe de garantare pentru asigurarea lichidității companiilor 

  • Schema de garantare privind asigurarea creditului comercial (furnizor)
  • Program de garantare a finanțărilor de tip factoring cu regres și scontarea efectelor de comerț
  • Program de garantare a leasing-ului de echipamente și utilaje

Instrumente de creștere a capitalizării companiilor și de finanțare a investițiilor

  • Măsuri de stimulare pentru creșterea capitalurilor proprii ale companiilor românești - Bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea capitalurilor proprii pozitive și/sau creșterea acestora pe o perioadă de timp.
  • Înființarea Fondului Român de Investiții (FRI) pentru finanțarea unor investiții în domenii de interes strategic - capitalizare inițială 
  • Înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții

Măsuri de sprijin pentru angajați și companii pentru reluarea activităților economice

  • Prelungirea indemnizației de șomaj tehnic 
  • Stimularea reluării activităților economice și a ocupării 
  • Sprijin pentru program flexibil de muncă
  • Granturi pentru formarea profesională a angajaților

Alte măsuri de sprijin pentru ocuparea forței de muncă

Stimularea ocupării tinerilor, a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani și a românilor întorși din străinătate

Se acordă un sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă: Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 ani; Persoanele cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgență; Cetățeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor.

Măsuri active pentru lucrătorii sezonieri și zilieri din domeniile agriculturii, HoReCa și turismului

Protejarea angajaților prin acordarea unor măsuri de sprijin suplimentare pentru: Persoanele care au desfășurat activități ca zilieri în luna anterioară solicitării; Persoanele care desfășoară activități sezoniere în baza unor contracte individuale de muncă, pe perioadă determinată de cel puțin 3 luni.

Locuri de muncă pentru tineri -Valoarea granturilor acordate pentru acțiuni antreprenoriale: 25.000 euro pentru susținerea locurilor de muncă destinate tinerilor. Buget: 300 mil. euro.

Stimularea desfășurării muncii în regim de telemuncă - Acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziționarea de echipamente IT pentru angajații care desfășoară activități în regim de telemuncă în perioada stării de urgență/alertă.

Măsuri de protecție socială 

  • Pachete alimentare și de igienă corporală pentru persoanele vulnerabile
  • Vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă de peste 75 de ani care au venituri sub venitul minim garantat. 
  • Vouchere pentru elevi provin din familiile cu venituri mici, pentru achiziționarea de rechizite școlare, îmbrăcăminte și încălțăminte. 

Infrastructura de transport (I)

  • Rutier: Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare - 407,3 Km de autostrăzi și drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro.
  • Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres. Perioada: 2020 – 2030. Cost estimat: 31 miliarde euro.
  • Feroviar: Investiții în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro

Infrastructura de transport (II)

  • Metrou: Dezvoltarea noilor magistrale și extinderea magistralelor existente
  • Finalizare lucrări M5, lansare M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroport Otopeni, M4 – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani și Berceni – Linia de Centură Sud
  • Metrou Cluj Napoca - Magistrala: Gilău – Florești – Cluj-Napoca
  • Naval: Investiții totale de 4,3 mld. euro - Modernizarea și extinderea infrastructurii porturilor maritime și fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanța
  • Aerian: Investiții totale de 2,9 mld. euro - Extinderea și construirea de terminale pentru pasageri, cât și de zone cargo. Crearea de legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară și rutieră

Infrastructura energetică 

Valoarea investițiilor programate în Sistemul Energetic Național pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde euro de la producția de energie la rețele inteligente de transport și distribuție gaze naturale si electricitate.

Infrastructura de sănătate

  • Construirea primelor 3 spitale regionale în perioada 2021 - 2027, cu o valoare totală de 1,64 miliarde euro:
  • Programe de investiții locale în sistemul sanitar pentru perioada 2021-2027, cu un buget de aproximativ 17,5 miliarde lei

Infrastructură pentru educație

  • Investiții în unități școlare programate în perioada 2021– 2027: 2.488 de unități școlare vor fi incluse în programe de modernizare/reabilitare; 375 de unități școlare vor beneficia de investiții pentru conformarea grupurilor sanitare
  • Programul Reforma Educației Timpurii: Finanțarea construcției unui număr de 180 grădinițe cu program prelungit sau săptămânal
  • Construire/modernizare campusuri școlare/ cămine studențești/centre universitare: construirea de 4o de campusuri și 30 de cămine studențești

Investiții dezvoltare locală

  • Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare:
  • Extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale:
  • Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale
  • Strategie de renovare, termoficare și reabilitare energetică a clădirilor și de reabilitare a clădirilor cu risc seismic
  • Locuințe pentru specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socio-profesionale
  • Reabilitare monumente istorice, patrimoniu cultural și sedii administrative

Infrastructura agricolă de irigații

  • Reabilitarea infrastructurii de irigații
  • Construirea Canalului Siret-Bărăgan
  • Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj
  • Amenajări de combatere a eroziunii solului

Investiții de mediu

  • Continuarea programelor Rabla și Rabla Plus.
  • Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice
  • Continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanțarea autobuzelor electrice/gnc în municipii și localități.
  • Lansarea programelor de creștere a eficienței energetice în clădiri publice și private în anul 2020
  • Implementarea programului de creștere a eficienței energetice în complexurile de producere a energiei
  • Demararea programului de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor

Infrastructură sportivă

  • Sport de performanță: Construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 locuri Construirea a 8 bazine olimpice cu o valoare de 1 miliard lei și 5 patinoare artificiale pentru competiții Construirea a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 locuri
  • Sport de masă: Construirea a 250 săli de sport școlare, 45 bazine didactice, 400 baze sportive Construirea a 10 centre sportive pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, școală, internat, cantină, școală de antrenori, centru medical

Citiți mai jos documentul integral

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • poate ca ar fi bine sa privatizam proiectarea, constructia si exploatarea autostrazilor, c.f, porturilor si aeroporturilor; parca vad ca banii europeni vor fi sifonati si noi vom ramine la fel;
    si este nevoie de un program special, de strimulare a infrastructurii aeroportuare in fiecare judet,; concret, contruirea de aeroporturi cu piste ce pot primi aeronave de pina la 10.000kg.
    • Like 0
  • Sa speram,altceva nimic de zis,ca n or fi de calitatea odihnitului de la Rahova si a individei pe post de prim ministru,parca Viorica,liberalii lui Orban,care in gura mare spune ca "in carne si oase liberal",dar uita sa spuna ca a fost si ministru transporturilor,si acum sare la cifra rotunda de autostrazi,nimic, mai mult ,CI, EXACT 3000 km.
    • Like 0
  • Ba, uite ca eu sunt optimist, bani se pare ca sunt, parca vad si ceva bunavointa...poate ca de data asta chiar se intampla ceva, 75%, 50%.......sigur, mai depinde si de ceea ce vom vota noi, si de cati vor pune umaru' la treaba....

    Ce imi taie putin din aripi este ca tot citesc: facem aia si aia si aia dar nu spune nimeni nimic despre CU CINE FACEM! Poate ca era bine ca o parte din acesti bani sa mearga inspre programe focusate si performante de resurse umane...pentru ca in administratia de stat, esalonul 2,3,4....9 e cam acelasi de 30 de ani incoace si un lucru e clar.....acesti oameni nu vor sa faca treaba...indiferent cine e la guvernare!
    • Like 0
  • Am mai auzit povestea asta . O sa fie acelasi final . Adica nimic.
    • Like 2
    • @ Silviu Pop Sese
      Eu ma intreb de ce nu a inceput sa curga laptele si mierea in avanpremiera pre electorala.
      • Like 0
  • PSD-ul acuză PNL-ul că i-a plagiat programul economic, USR-ul critică programul PNL ca suferind de aceeași metehană ca cel aj PSD-ului din 2016, respectiv lipsa surselor de finanțare.
    Fiind ele, cele două partide ( PNL și PSD ) născute din aceeași mamă ( FSN ) și același tată ( mafia securisto-comunistă ) este normal ca programele lor economice să aibă puncte comune, diferențele constând în sacul în care se descarcă munca românilor pentru binele cărora cică muncesc ei de se spetesc. La sursele de finanțare PNL-ul, ca și PSD în 2016, ne vinde pielea ursului din pădure numai că la ei are forma fondurilor europene care se vor da cu ghiotura, iar la PSD avea forma ordonanței 114 când se încerca impozitarea marelui capital occidental prezent în economia României.
    USR-ul, nefăcând nimic până acum, câștigă puncte electorale stând pe margine și aducând la lumina zilei mârșăviile celor două programe multi cincinale.
    • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      Iata un alt roman fericit,ca si Ciolacu,Ponta,Tradiceanu sau chiar Barna:sta pe tusa si critica:ca nu sunt planuri,dar daca sunt mu sunt bani,daca sunt bani se fura,daca nu se fura ,nu se investeste in ce vor ei,daca se investeste se imbogatesc investitorii si asa mai departe!Si nici virusul nu exista,apoi bea p bere si se culca caci ca el nu e nimeni!Penibil si jenant!
      • Like 2
    • @ Arthur Chivulescu
      Si ce vrei sa ma imbat cu apa rece? Povestea asta o stim de 30 de ani . Fapte nu vorbe.
      • Like 0
    • @ Silviu Pop Sese
      Pai daca nu v-ati "imbatata" de 30 de ani poate incercati acum,vel mai trist e sa fi "treaz" intr-o gasca de oameni beto si sa descoperi ca aia aveau si de ce sa bea si erau veseli d'asta !
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult