Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Executivul promite peste 3.400 de kilometri de autostrăzi, drumuri expres și investiții în 3.000 de km de cale ferată în următorii 10 ani

autostrada - Inquam

Foto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu

Planul Național de Investiții și Relansare Economică care va fi lansat azi de Guvern prevede, între altele, finalizarea în următorii 10 ani a peste 3.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, cu un cost total estimat de 35 miliarde de euro.

Pe lista proiectelor se află autostrada Sibiu – Pitești (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Pitești, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borș), Sebeș -Turda, AO:Inelul de Sud București, Varianta de ocolire Bacău, precum și podul peste Dunăre de la Brăila, care însumează peste 407 km.

Planul include și conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres în perioada: 2020 – 2030, cu un cost estimat de 31 miliarde euro ( fără precizarea sursei de finanțare): Sibiu – Pitești (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădășelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg. Mureș - Iași – Ungheni, A3: Ploiești – Comarnic – Brașov, A7: Ploiești– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord București; București – Alexandria – Craiova - Lugoj, Buzău/Focșani - Brăila – Galați, Măcin – Tulcea – Constanța; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida

Citiți și:

Calea ferată

În domeniul feroviar sunt vizate investiții în aproximativ 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro. 

Între acestea se numără finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulația trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h, precum și proiecte noi de modernizare a căii ferate: Ploiești-Suceava-Dărmănești, București-Craiova-Timișoara-Arad, Suceava-Cluj Napoca, Buzău-Fetești, Port Constanța-Palas, Predeal-Brașov, Centura feroviară a Municipiului București, Cluj Napoca-Episcopia Bihor.

Documentul guvernamental include și proiectul pentru un tren metropolitan Nădășelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida.

Metrou

La metrou investițiile publice au în vedere dezvoltarea noilor magistrale și extinderea magistralelor existente: finalizare lucrări M5, lansare M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroport Otopeni, M4 – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani și Berceni – Linia de Centură Sud.

Un alt proiect menționat este metroul de la Cluj Napoca. Cluj Napoca - Magistrala: Gilău – Florești – Cluj-Napoca. 

În domeniul aerian sunt planificate investiții totale de 2,9 mld. euro: Extinderea și construirea de terminale pentru pasageri, cât și de zone cargo. Crearea de legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară și rutieră. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din start ii o mare abureala. " 3400 km cu 35 de mld. " avand in vedere ca acum costul pe km ii la 18 mil. Majoritatea in zona de campie si dealuri joase. Vrei sa imi spui ca o sa scoata ei 10 mil pe km in zona de munte? Gargara cu apa rece inaintea alegerilor. Strategie trasa la indigo de la PSD : promite darea si marea cu 3-4 luni inainte de alegeri. Fac pariu cu oricine ca in urmatorii 10 ani poate , POATE, se mai fac 800 km . Si aia care se creapa si aluneca ca pana acum.
    • Like 0


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult