Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce face România cu cele 33 de miliarde de euro de la UE. Ministrul Fondurilor Europene desenează planul de investiții

autostrata Moldova - Inquam Photos / George Călin

Foto Inquam Photos / George Călin

Investiții în infrastructura căilor ferate, dezvoltarea rețelei metroului și proiecte „verzi” pentru dezvoltarea la nivel local ar putea fi finanțate prin fondurile suplimentare pe care România le va primi de la bugetul Uniunii Europene, spune ministrul Fondurilor Europene. Marcel Boloș a declarat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că, potrivit regulamentului publicat recent de Comisia Europeană, României i-au fost alocate 31 de miliarde de euro, însă cifrele pot suferi modificări. În comunicatul de la finele lunii mai suma avansată a fost de 33 de miliarde de euro.

Condițiile de accesare a fondurilor europene sunt clare: investiții în zona tranziției verzi, adică prietenoase cu mediul, și în zona de digitalizare, a precizat Boloș. Un alt pilon este legat de cercetare – dezvoltare – inovare.

Și pentru că infrastructura rutieră nu figurează foarte clar între domeniile care pot fi finanțate din fondurile suplimentare acordate de UE, autoritățile române se pregătesc de negocieri la nivel european, spune ministrul Boloș, prin care să obțină transferul unor sume din zona de cercetare, de exemplu, către investițiile în infrastructura rutieră.

„Noi am încercat, prin demersuri făcute la nivel european, să mai îmblânzim din condițiile aspre pe care Comisia Europeană le are, cele referitoare la alocările de bani pentru zona de cercetare și cea legată de zona de resurse umane. Va trebui să depunem amendamente la regulamentele Comisiei Europene ca procentele care se alocă spre exemplu spre zona de cercetare să fie reduse, astfel încât banii noștri să rămână posibilit de utilizat pentru partea de infrastructură.(...) Din păcate suntem într-o zonă de dezvoltare a infrastructurii și se simte un decalaj între România, care are nevoie de dezvoltarea infrastructurii, și contributorii neți, gen Germania, Franța, Italia, Spania care au alte tipuri de nevoi. Iar noi trebuie să facem un echilibru între cele două lucruri”, a spus Boloș.

Moderator: Dar puteți să introduceți Comarnic-Brașov sau Autostrada Moldova, care nu sunt proiecte de pe culoarele prioritare europene de transport, în această linie de finanțare?

Ministrul Fondurilor Europene: Dacă discutăm de planul național de reziliență și recuperare, aici situația infrastructurii rutieră nu e foarte clară, se menționează că aceste planuri trebuie să fie în concordanță cu nevoile identificate la nivel național. Deci o astfel de nevoie se vede. Și pe de altă parte spune că trebuie să fie în concordanță cu recomandările de țară. Or România are ca recomandare de țară zona de investiții, dar în regulamentul Comisiei Europene se precizează că totuși aceste investiții trebuie să fie în zona tranziției verzi și a digitalizării. Însă cred că un pas important pentru noi este ca aceste priorități de investiții pe care le avem la nivelul României să le limpezim cu direcțiile de specialitate de la nivelul Comisiei, astfel încât să putem aduce banii din planul național de reziliență și recuperare spre nevoile reale de finanțare ale României.

Moderator: Există această negociere purtată în acest moment?

Ministrul Fondurilor Europene: Nu. Regulamentul a apărut de o săptămână. Deocamdată anumite lucruri nu sunt limpezi nici la nivelul Comisiei Europene. Noi încercăm să ne facem în avans temele pe care le avem. Cel mai important lucru este să stabilim acele proiecte de investiții ce corespund nevoilor reale pentru realizarea de investiții în România, respectiv infrastructura rutieră. E un proces de negociere în care va trebui să spunem hotărât ce tipuri de investiții susținem: investiții din zona feroviară ce corespund conceptului de tranziție verde, metroul care de asemenea se înscrie foarte bine în zona de investiții verzi, se poate susține dezvoltarea urbană la nivel local. Autoritățile locale au o șansă nemaipomenită în această perioadă să schimbe standardele de viață ale locuitorilor. Am putea vorbi de o altă Românie după implementarea acestui plan.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Am văzut, până la urmă, OBAA, cum a început deja să fie „consacrat” filmul lui Paul Thomas Anderson. Din a doua încercare. La prima am rezistat 40 min. Apoi, mi-am spus că, totuși, a luat 6 premii Oscar, inclusiv pentru Cel mai bun film, și eu încă mai sunt critic și istoric de film.

Citește mai mult
sound-bars icon