Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce face România cu cele 33 de miliarde de euro de la UE. Ministrul Fondurilor Europene desenează planul de investiții

autostrata Moldova - Inquam Photos / George Călin

Foto Inquam Photos / George Călin

Investiții în infrastructura căilor ferate, dezvoltarea rețelei metroului și proiecte „verzi” pentru dezvoltarea la nivel local ar putea fi finanțate prin fondurile suplimentare pe care România le va primi de la bugetul Uniunii Europene, spune ministrul Fondurilor Europene. Marcel Boloș a declarat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că, potrivit regulamentului publicat recent de Comisia Europeană, României i-au fost alocate 31 de miliarde de euro, însă cifrele pot suferi modificări. În comunicatul de la finele lunii mai suma avansată a fost de 33 de miliarde de euro.

Condițiile de accesare a fondurilor europene sunt clare: investiții în zona tranziției verzi, adică prietenoase cu mediul, și în zona de digitalizare, a precizat Boloș. Un alt pilon este legat de cercetare – dezvoltare – inovare.

Și pentru că infrastructura rutieră nu figurează foarte clar între domeniile care pot fi finanțate din fondurile suplimentare acordate de UE, autoritățile române se pregătesc de negocieri la nivel european, spune ministrul Boloș, prin care să obțină transferul unor sume din zona de cercetare, de exemplu, către investițiile în infrastructura rutieră.

„Noi am încercat, prin demersuri făcute la nivel european, să mai îmblânzim din condițiile aspre pe care Comisia Europeană le are, cele referitoare la alocările de bani pentru zona de cercetare și cea legată de zona de resurse umane. Va trebui să depunem amendamente la regulamentele Comisiei Europene ca procentele care se alocă spre exemplu spre zona de cercetare să fie reduse, astfel încât banii noștri să rămână posibilit de utilizat pentru partea de infrastructură.(...) Din păcate suntem într-o zonă de dezvoltare a infrastructurii și se simte un decalaj între România, care are nevoie de dezvoltarea infrastructurii, și contributorii neți, gen Germania, Franța, Italia, Spania care au alte tipuri de nevoi. Iar noi trebuie să facem un echilibru între cele două lucruri”, a spus Boloș.

Moderator: Dar puteți să introduceți Comarnic-Brașov sau Autostrada Moldova, care nu sunt proiecte de pe culoarele prioritare europene de transport, în această linie de finanțare?

Ministrul Fondurilor Europene: Dacă discutăm de planul național de reziliență și recuperare, aici situația infrastructurii rutieră nu e foarte clară, se menționează că aceste planuri trebuie să fie în concordanță cu nevoile identificate la nivel național. Deci o astfel de nevoie se vede. Și pe de altă parte spune că trebuie să fie în concordanță cu recomandările de țară. Or România are ca recomandare de țară zona de investiții, dar în regulamentul Comisiei Europene se precizează că totuși aceste investiții trebuie să fie în zona tranziției verzi și a digitalizării. Însă cred că un pas important pentru noi este ca aceste priorități de investiții pe care le avem la nivelul României să le limpezim cu direcțiile de specialitate de la nivelul Comisiei, astfel încât să putem aduce banii din planul național de reziliență și recuperare spre nevoile reale de finanțare ale României.

Moderator: Există această negociere purtată în acest moment?

Ministrul Fondurilor Europene: Nu. Regulamentul a apărut de o săptămână. Deocamdată anumite lucruri nu sunt limpezi nici la nivelul Comisiei Europene. Noi încercăm să ne facem în avans temele pe care le avem. Cel mai important lucru este să stabilim acele proiecte de investiții ce corespund nevoilor reale pentru realizarea de investiții în România, respectiv infrastructura rutieră. E un proces de negociere în care va trebui să spunem hotărât ce tipuri de investiții susținem: investiții din zona feroviară ce corespund conceptului de tranziție verde, metroul care de asemenea se înscrie foarte bine în zona de investiții verzi, se poate susține dezvoltarea urbană la nivel local. Autoritățile locale au o șansă nemaipomenită în această perioadă să schimbe standardele de viață ale locuitorilor. Am putea vorbi de o altă Românie după implementarea acestui plan.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Volodimir Zelenski 2025

Omul ăsta e deștept, dar nu într-un mod rece sau calculat. Are inteligența aia care vine din instinct, din simțul momentului. Când a început invazia rusă, toată lumea se aștepta să dispară din peisaj, să fugă undeva „la sigur”. În loc de asta, a rămas acolo, în Kiev, sub bombardamente, spunând simplu: „Sunt aici.” Câteva cuvinte, dar care au ținut o țară întreagă în picioare. A fost genul acela de gest care nu se învață din manuale .Ori îl ai, ori nu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

Petre Lăzăroiu

E momentul să vorbim serios despre cât de mare e o pensie mică. Și nu, nu încerc să glumesc cu voi, pentru că astea nu sunt timpuri amuzante, de fapt. Dar am văzut intervenția fostului judecător CCR, Petre Lăzărăroiu, la B1 TV spunând că pensia lui de 10.000 de euro nu e una atât de mare, dacă chiar stai mai bine și te gândești. Ca să nu avem vorbe la proces, îl voi cita exact pe domnul judecător, astfel încât să putem face o analiză cât mai specifică a situației: ”Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea.” Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Citește mai mult

Ilie Bolojan - 2024

E prima dată când Ilie Bolojan renunță la tonul defensiv sau neutru care l-a consacrat și s-a exprimat ferm la adresa pretențiilor social-democrate. Și în acest sens a răspunsul atacurilor venite din partea lui Sorin Grindeanu printr-o replică memorabilă: ”Eu pot să plec mâine, dar să mi se spună care sunt soluțiile geniale care corectează aceste lucruri și nu deranjează pe nimeni.”

Citește mai mult
sound-bars icon