Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce face România cu cele 33 de miliarde de euro de la UE. Ministrul Fondurilor Europene desenează planul de investiții

autostrata Moldova - Inquam Photos / George Călin

Foto Inquam Photos / George Călin

Investiții în infrastructura căilor ferate, dezvoltarea rețelei metroului și proiecte „verzi” pentru dezvoltarea la nivel local ar putea fi finanțate prin fondurile suplimentare pe care România le va primi de la bugetul Uniunii Europene, spune ministrul Fondurilor Europene. Marcel Boloș a declarat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că, potrivit regulamentului publicat recent de Comisia Europeană, României i-au fost alocate 31 de miliarde de euro, însă cifrele pot suferi modificări. În comunicatul de la finele lunii mai suma avansată a fost de 33 de miliarde de euro.

Condițiile de accesare a fondurilor europene sunt clare: investiții în zona tranziției verzi, adică prietenoase cu mediul, și în zona de digitalizare, a precizat Boloș. Un alt pilon este legat de cercetare – dezvoltare – inovare.

Și pentru că infrastructura rutieră nu figurează foarte clar între domeniile care pot fi finanțate din fondurile suplimentare acordate de UE, autoritățile române se pregătesc de negocieri la nivel european, spune ministrul Boloș, prin care să obțină transferul unor sume din zona de cercetare, de exemplu, către investițiile în infrastructura rutieră.

„Noi am încercat, prin demersuri făcute la nivel european, să mai îmblânzim din condițiile aspre pe care Comisia Europeană le are, cele referitoare la alocările de bani pentru zona de cercetare și cea legată de zona de resurse umane. Va trebui să depunem amendamente la regulamentele Comisiei Europene ca procentele care se alocă spre exemplu spre zona de cercetare să fie reduse, astfel încât banii noștri să rămână posibilit de utilizat pentru partea de infrastructură.(...) Din păcate suntem într-o zonă de dezvoltare a infrastructurii și se simte un decalaj între România, care are nevoie de dezvoltarea infrastructurii, și contributorii neți, gen Germania, Franța, Italia, Spania care au alte tipuri de nevoi. Iar noi trebuie să facem un echilibru între cele două lucruri”, a spus Boloș.

Moderator: Dar puteți să introduceți Comarnic-Brașov sau Autostrada Moldova, care nu sunt proiecte de pe culoarele prioritare europene de transport, în această linie de finanțare?

Ministrul Fondurilor Europene: Dacă discutăm de planul național de reziliență și recuperare, aici situația infrastructurii rutieră nu e foarte clară, se menționează că aceste planuri trebuie să fie în concordanță cu nevoile identificate la nivel național. Deci o astfel de nevoie se vede. Și pe de altă parte spune că trebuie să fie în concordanță cu recomandările de țară. Or România are ca recomandare de țară zona de investiții, dar în regulamentul Comisiei Europene se precizează că totuși aceste investiții trebuie să fie în zona tranziției verzi și a digitalizării. Însă cred că un pas important pentru noi este ca aceste priorități de investiții pe care le avem la nivelul României să le limpezim cu direcțiile de specialitate de la nivelul Comisiei, astfel încât să putem aduce banii din planul național de reziliență și recuperare spre nevoile reale de finanțare ale României.

Moderator: Există această negociere purtată în acest moment?

Ministrul Fondurilor Europene: Nu. Regulamentul a apărut de o săptămână. Deocamdată anumite lucruri nu sunt limpezi nici la nivelul Comisiei Europene. Noi încercăm să ne facem în avans temele pe care le avem. Cel mai important lucru este să stabilim acele proiecte de investiții ce corespund nevoilor reale pentru realizarea de investiții în România, respectiv infrastructura rutieră. E un proces de negociere în care va trebui să spunem hotărât ce tipuri de investiții susținem: investiții din zona feroviară ce corespund conceptului de tranziție verde, metroul care de asemenea se înscrie foarte bine în zona de investiții verzi, se poate susține dezvoltarea urbană la nivel local. Autoritățile locale au o șansă nemaipomenită în această perioadă să schimbe standardele de viață ale locuitorilor. Am putea vorbi de o altă Românie după implementarea acestui plan.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon