Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce face România cu cele 33 de miliarde de euro de la UE. Ministrul Fondurilor Europene desenează planul de investiții

autostrata Moldova - Inquam Photos / George Călin

Foto Inquam Photos / George Călin

Investiții în infrastructura căilor ferate, dezvoltarea rețelei metroului și proiecte „verzi” pentru dezvoltarea la nivel local ar putea fi finanțate prin fondurile suplimentare pe care România le va primi de la bugetul Uniunii Europene, spune ministrul Fondurilor Europene. Marcel Boloș a declarat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că, potrivit regulamentului publicat recent de Comisia Europeană, României i-au fost alocate 31 de miliarde de euro, însă cifrele pot suferi modificări. În comunicatul de la finele lunii mai suma avansată a fost de 33 de miliarde de euro.

Condițiile de accesare a fondurilor europene sunt clare: investiții în zona tranziției verzi, adică prietenoase cu mediul, și în zona de digitalizare, a precizat Boloș. Un alt pilon este legat de cercetare – dezvoltare – inovare.

Și pentru că infrastructura rutieră nu figurează foarte clar între domeniile care pot fi finanțate din fondurile suplimentare acordate de UE, autoritățile române se pregătesc de negocieri la nivel european, spune ministrul Boloș, prin care să obțină transferul unor sume din zona de cercetare, de exemplu, către investițiile în infrastructura rutieră.

„Noi am încercat, prin demersuri făcute la nivel european, să mai îmblânzim din condițiile aspre pe care Comisia Europeană le are, cele referitoare la alocările de bani pentru zona de cercetare și cea legată de zona de resurse umane. Va trebui să depunem amendamente la regulamentele Comisiei Europene ca procentele care se alocă spre exemplu spre zona de cercetare să fie reduse, astfel încât banii noștri să rămână posibilit de utilizat pentru partea de infrastructură.(...) Din păcate suntem într-o zonă de dezvoltare a infrastructurii și se simte un decalaj între România, care are nevoie de dezvoltarea infrastructurii, și contributorii neți, gen Germania, Franța, Italia, Spania care au alte tipuri de nevoi. Iar noi trebuie să facem un echilibru între cele două lucruri”, a spus Boloș.

Moderator: Dar puteți să introduceți Comarnic-Brașov sau Autostrada Moldova, care nu sunt proiecte de pe culoarele prioritare europene de transport, în această linie de finanțare?

Ministrul Fondurilor Europene: Dacă discutăm de planul național de reziliență și recuperare, aici situația infrastructurii rutieră nu e foarte clară, se menționează că aceste planuri trebuie să fie în concordanță cu nevoile identificate la nivel național. Deci o astfel de nevoie se vede. Și pe de altă parte spune că trebuie să fie în concordanță cu recomandările de țară. Or România are ca recomandare de țară zona de investiții, dar în regulamentul Comisiei Europene se precizează că totuși aceste investiții trebuie să fie în zona tranziției verzi și a digitalizării. Însă cred că un pas important pentru noi este ca aceste priorități de investiții pe care le avem la nivelul României să le limpezim cu direcțiile de specialitate de la nivelul Comisiei, astfel încât să putem aduce banii din planul național de reziliență și recuperare spre nevoile reale de finanțare ale României.

Moderator: Există această negociere purtată în acest moment?

Ministrul Fondurilor Europene: Nu. Regulamentul a apărut de o săptămână. Deocamdată anumite lucruri nu sunt limpezi nici la nivelul Comisiei Europene. Noi încercăm să ne facem în avans temele pe care le avem. Cel mai important lucru este să stabilim acele proiecte de investiții ce corespund nevoilor reale pentru realizarea de investiții în România, respectiv infrastructura rutieră. E un proces de negociere în care va trebui să spunem hotărât ce tipuri de investiții susținem: investiții din zona feroviară ce corespund conceptului de tranziție verde, metroul care de asemenea se înscrie foarte bine în zona de investiții verzi, se poate susține dezvoltarea urbană la nivel local. Autoritățile locale au o șansă nemaipomenită în această perioadă să schimbe standardele de viață ale locuitorilor. Am putea vorbi de o altă Românie după implementarea acestui plan.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult
sound-bars icon