Planul național de reziliență și redresare. România va trebui să investească inteligent banii puși la dispoziție prin intermediul mecanismului European Next Generation

Foto: Elmar Gubisch / Panthermedia / Profimedia

În data de 6 februarie am participat la un schimb de idei în jurul unei mese rotunde virtuale despre situația actuală socio-economică a României. Au fost abordate soluții și direcții de dezvoltare în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență și al viitorului Cadru Financiar Multianual European, avându-l invitat special pe domnul europarlamentar Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European. Întâlnirea a fost moderată de către Oana Zamfir, jurnalist Digi24. Conferința poate fi urmărită accesând link-ul următor: Raport Socio-Economic KAS România

Evenimentul s-a bazat și a inclus prezentarea Raportului Socio-Economic KAS, realizat împreună cu Dl. Vasile Alecsandru Strat, decan al Bucharest Business School. Studiul a fost realizat cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer, de-a lungul lunii decembrie 2020 și poate fi consultat aici: Link studiu

Studiul a fost realizat pentru a analiza evoluția generală a mediului socio-economic din România în contextul crizei sanitare Covid-19 și a potențialelor efecte generate și implicit pentru a propune direcții de acțiune care să atenueze impactul acesteia și care să asigure bazele unei dezvoltări sustenabile cu un grad ridicat de reziliență. Toate acestea sunt prezentate în contextul mecanismului European Next Generation care include pentru România o alocare financiară care va putea fi utilizată pentru recuperare și creșterea rezilienței socio-economice (PNRR – Planul Național de Relansare și Reziliență).

Având în vedere contextul general, studiul este organizat în patru secțiuni majore, începând cu o prezentare succintă a mecanismului european Next Generation și a Planului Național de Relansare și Reziliență al României – varianta noiembrie 2020. De asemenea, prima secțiune include și o prezentare a sistemului de programe operaționale pe care le pregătește România pentru perioada de programare 2021-2027 și care împreună cu PNRR pot constitui resursa critică pentru accelerarea dezvoltării și pentru recalibrarea economiei naționale în baza unor obiective strategice convergente cu cele ale strategiilor comunitare. Următoarea secțiune este dedicată unei prezentări detaliate a situației macroeconomice actuale (2020) a economiei românești, plecând de la evoluția PIB-ului și a cursului de schimb până la evoluția rating-ului de țară acordat de către principalele agenții de rating. A treia secțiune este dedicată prezentării a șase sectoare economice importante la nivel național, accentul fiind pus pe evoluția lor din ultimul an și pe principalele efecte resimțite de-a lungul anului 2020 (pricinuite de criza sanitară). A patra secțiune este reprezentată de o colecție de direcții și propuneri care pot fi urmărite și implementate în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență pentru a sprijini o dezvoltare sustenabilă cu un grad ridicat de reziliență.

Propunerile reies din punctele critice și din analiza domeniilor cu factor mare de multiplicare (și posibilitate de „spill-over”), identificate de-a lungul primelor trei secțiuni, sunt structurate conform cadrului propus în PNRR și propun o abordare clară care pleacă de la elemente de intrare corelate prin etape succesive cu ținte măsurabile și facil de monitorizat definite pe baza obiectivelor strategice.

România a fost puternic afectată de criza economică, generată de răspândirea la scară globală a Covid-19. Criza sanitară a dus la apariția unei crize economice, care a forțat statele să ia măsuri la scară largă pentru a reduce rata infectărilor cu noul coronavirus și pentru susținerea economiilor naționale. În cazul României această criză a accentuat problemele majore existente și anterior și a subliniat vulnerabilități care diminuează reziliența și nu permit dezvoltarea sustenabilă.

Autoritățile române au impus măsuri precum starea de urgență sau carantinarea unor zone, fapt ce a condus la scăderea mobilității persoanelor și afectarea unor sectoare economice. Deși impactul este resimțit puternic la nivel individual, răspunsul la actuala criză, una cu caracter global, necesită un efort comun, concertat din partea statelor.

Mecanismul European pentru Redresare și Reziliență propus în cadrul NextGeneration EU a fost creat la nivel european pentru a sprijini relansarea economică a statelor membre afectate de către pandemia Covid-19, pentru a întări sustenabilitatea modelului lor economic și pentru a le crește reziliența în fața unor astfel de șocuri, atât de natură sanitară cât și de altă natură. Pachetul propune un buget general total de 750 de miliarde de Euro care se adaugă Cadrului Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene, în valoare de 1074.3 miliarde de Euro, care va acoperi perioada 2021-2027.

România va beneficia de a lungul următorului deceniu de sume în valoare de 79,94 miliarde de euro, conform celor de mai jos:

• Mecanismul de Redresare și Reziliență = 30,4 miliarde euro (13,7 mld. euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,7 mld euro sub formă de împrumuturi)
• Politica de coeziune = 28,22 miliarde euro
• Politica agricolă comună = 19,34 miliarde euro
• Fondul de tranziție justă = 1,94 miliarde euro

Caracterul pro ciclic al politicilor economice ce au fost implementate în România, în intervalul 2017 – 2019, este probabil unul dintre elementele care scot în evidență fragilitatea economiei în fața unor șocuri exterioare (criza sanitară actuală). Astfel, este necesar ca politicile economice ale României să aibă la bază investiții care să conducă la corectarea treptată a actualelor dezechilibre cronice macroeconomice și să asigure sustenabilitate pe termen lung. Pentru a ști unde să intervenim au fost analizate sectoarele cele mai afectate de criza Covid-19, dar și acele domenii unde România suferă din punct de vedere socio-economic și prezintă astfel nevoi și oportunități de investiții importante.

O primă soluție în diminuarea vulnerabilităților, căreia îi este dedicat materialul curent, este reprezentată de includerea unor investiții strategice în Planului Național de Redresare și Reziliență care să permită corectarea dezechilibrelor și alinierea economiei domestice cu obiectivele și liniile directoare ale dezvoltării ecosistemului European.

Studiul indentifică principalele carențe ale economiei domestice, prezintă evoluția lor de-a lungul perioadei post aderare și se concentrează pe articularea unor soluții care pot sprijini sustenabilitatea și în același timp îi pot crește reziliența. Direcțiile de acțiune propuse în acest studiu se concentrează pe desenarea logică a fluxului de la intrări (investiții) până la rezultate cuantificabile sub obiective strategice majore definite de către decidenți.

Proiectele naționale, ce vor fi propuse Comisiei Europene, trebuie să fie în linie cu cele ale Comisiei, însă este necesar ca pentru România să existe un anumit grad de flexibilitate, întrucât proiecte pe care România trebuia să le finalizeze până în prezent și nu le-a finalizat sunt principala sursă a unor „întârzieri socio-economice” (infrastructura de transport deficitară – autostrăzi).

România este obligată să își corecteze deficitul bugetar, ce a atins în 2020 nivelul de 9,79% din PIB, până la un nivel de cel mult 3%. Acest deziderat poate fi obținut prin realizarea de investiții strategice, care să ducă la majorarea PIB-ului și să modifice gradual structura economiei românești de la una cu caracter pro-ciclic, la o economie cu caracter anti ciclic.

Cele 6 domenii în care România va trebui să investească banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană sunt:

• Tranziția spre o economie verde (combaterea schimbărilor de climă și reducerea efectelor negative ale acestora, reducerea poluării și a emisiilor de dioxid de carbon)
• Digitalizarea
• Îmbunătățirea competitivității și a coeziunii economice (infrastructură, industrie, sector privat, IMM-uri)
• Coeziune socială
• Reziliență instituțională (modernizarea instituțiilor publice, inclusiv instituții din domeniul sănătății, construcția de spitale)
• Fonduri pentru tineret, pentru ca aceștia să se poată adapta noii realități economice și adaptarea acestora pentru a face față pieței muncii

Proiectele ce vor fi incluse în viitorul PNRR trebuie să fie ușor de monitorizat, prin includerea si măsurarea continuă a unor obiective de etapă. De asemenea, este necesar să se evidențieze în ce măsură aceste proiecte vor aduce reziliență economiei românești prin includerea de indicatori de monitorizare (Ex1: creșterea mobilității interregionale cu …%., Ex2: creșterea eficienței energetice a fondului imobiliar (clădiri rezidențiale) cu …%, Ex3: Creșterea interconectivității Europene cu …%, Ex4: creșterea cu …% a procentului de taxe încasate în domeniul X, Ex5: creșterea generală/medie a performanței la testul Z cu …%).

În anii ce vor urma va fi necesar sa acordăm o atenție sporită cheltuielilor bugetare având in vedere provocările pe care le avem în față. Va fi nevoie sa gestionam optim cheltuielile bugetare, astfel încât Romania sa beneficieze in continuare de un rating suveran favorabil investițiilor. Este important de menționat că economia României este extrem de sensibilă la fluctuațiile externe, iar intrarea în recesiune, instabilitatea politică ori politicile economice populiste pot trimite România în categoria țărilor în care investițiile nu sunt nerecomandate, cele din categoria non-investment grade.

Sunt necesare reforme structurale prin care economia României să treacă de la o filosofie de creștere pro ciclică la una anti ciclică. Apartenența la UE ne oferă șansa de a implementa reformele necesare redresării economice, dar și mai mult, a rezilienței în fața unor viitoare șocuri. Avem la dispoziție 80 de miliarde de euro pentru acest lucru. Îmi doresc să folosim inteligent acești bani. Și mă aștept sa facem asta, este șansa României.

Articol preluat de pe site-ul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp