Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Planurile ambițioase ale giganților din IT pentru România anunță „zeci de mii” de noi job-uri. „Bătălia pentru specialiști e la baionetă” - CEO Ericsson România

Dragos Rebegea

(Foto: Facebook/sece.ro)

Marile companii din domeniul tehnologiei informației care vin în România duc o luptă „la baionetă” pentru a angaja cei mai buni specialiști, a spus Dragoș Rebegea, CEO Ericsson, invitatul emisiunii „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

„Avem o structură de comunicații foarte bună, aș putea să spun. E cunoscut faptul că infrastructura de comunicații în orice țară e la fel de importantă ca și infrastructura rutieră sau feroviară. Noi în România știm și suntem în stare să construim rețele de comunicații mai repede și mai bine decât rețelele rutiere sau feroviare. 

Avem oameni extrem de bine pregătiți. La nivelul companiei pe care o reprezint avem patru centre globale de mentenanță și operare, unul fiind în România. Calitatea oamenilor e foarte bună, în special în zona de IT. Faptul că oamenii vorbesc mai multe limbi străine, comunică ușor, sunt atuuri care ne-au convins să venim în România. (Bătălia pentru acești oameni?) E la baionetă”, a subliniat Dragoș Rebegea, CEO Ericsson.

„Citeam că dacă această invazie de corporații Amazon, Oracle, Ericsson, plus companiile chinezești Hawei, ZTE care vin în România și urmează să vină cu planuri ambițioase de a angaja zeci de mii de oameni nu creează un dezechilibru pe piața forței de muncă, toată inteligența nativă merge către aceste multinaționale”, spune Dragoș Rebegea.

Statisticile arată că nevoia de specialiști IT este tot mai mare. La sfârşitul anului trecut, datele Institutului Național de Statistică relevau un deficit de angajaţi din IT cu 25% mai mare decât în vară. Un studiu al Asociaţiei pentru Industria Electronică şi Software, consultat în martie de ȘtirileProTV, arăta că e nevoie de 30.000 de ingineri IT la nivel național, dintre care 11.000 în Cluj-Napoca.

Peste 100.000 de români lucrează în România în domeniul IT, domeniul care, împreună cu tehnologia comunicării, depăşeşte 6% din PIB, potrivit unui studiu dat publicității la finele anului trecut de clusterul de IT al ARIES Transilvania.

Emisiunea „În fața ta” poate fi urmărită la Digi24 în fiecare sâmbătă și duminică începând de la miezul nopții.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult