Foto: Getty Images
Săptămâna aceasta, una dintre temele dominante în spațiul public a fost modul de plată a sumelor acumulate în conturile individuale ale pensiilor private pilon 2. Dezbaterea a fost legată de măsura în care participanții ar trebui să aibă posibilitatea să-și scoată toți banii o dată sau doar prin plăți eșalonate lunar, similar pensiei publice. Și vă propun să discutăm principiul, lăsând la o parte acea perioadă de 12 ani, care, din punctul meu de vedere, nu are niciun fundament.
Înainte de a face orice alte considerații, trebuie să fac câteva precizări menite să elimine o importantă suspiciune pe care am văzut-o exprimată nu o dată. Pentru un administrator de fonduri de pensii, modalitatea în care se vor plăti banii, sumă unică sau eșalonat, este total irelevantă din perspectiva veniturilor sale. Aceasta deoarece plățile eșalonate către participanți vor fi făcute de către entități dedicate acestui proces. În momentul în care un beneficiar de pensii private pilon 2 va îndeplini condițiile de vârstă pentru accesarea banilor, fondul de pensii va vira integral suma acumulată către entitatea plătitoare. Cu alte cuvinte, indiferent de cum se va face plata către beneficiar, pentru fondurile de pensii actuale plata va fi unică, către fondul specializat în plăți. Acestea fiind spuse, sper că am lămurit faptul că nu există vreun interes financiar ascuns pentru promovarea plaților eșalonate.
Însă, în calitate de conducător al unui astfel de administrator, da, am o motivație de a fi avocatul plăților eșalonate, dar de cu totul altă natură. Sistemul de pensii private care a avut o funcționare ireproșabilă până acum, nu poate fi o poveste de succes decât în măsură în care își va atinge obiectivul pentru care a fost creat, și anume asigurarea securității financiare a românilor pe perioada cât ei sunt la pensie. Un eșec al atingerii acestui obiectiv ar pune sub semnul întrebării întregul proiect și cred cu tărie că ar fi incorect.
Aș începe prin a aminti că pilonul 2 a fost conceput ca o soluție de asigurare financiară complementară pilonului 1, adică cel al pensiilor de stat. Odată cu lansarea pilonului 2, contribuțiile la asigurări sociale au căpătat două destinații: bugetul de asigurări sociale, pentru plata pensiilor actuale, și fondurile de pensii administrate privat, în conturi individuale. Împerecherea contribuțiilor, care intră apoi într-un proces de alocare diferit, ar trebui să aibă, în oglindă, și împerecherea beneficiilor. Asta înseamnă că atâta vreme cât pensiile publice sunt achitate cu o periodicitate lunară, în egală măsură, și pensiile private ar trebui să le completeze cu aceeași periodicitate.
De altfel, acesta a fost planul de la bun început și discuțiile de acum sunt oarecum surprinzătoare. Plățile actuale unice sau eșalonate pentru o perioadă de maximum 5 ani practicate până acum nu au fost decât o soluție de tranziție, în condițiile în care stagiile incomplete de cotizare ale celor ieșiți din fonduri în această perioadă au făcut ca sumele strânse să fie mici. Prea mici pentru a justifica o plată eșalonată pe termen mediu și lung.
Sunt însă și voci care susțin că oamenii ar trebui să decidă ei înșiși ce vor să facă cu banii lor, inclusiv să primească toți banii de pensie într-o singură plată. La o speranță de viață de aproximativ 15 ani la pensionare, asta înseamnă că un român cu educație medie și un stagiu de cotizare complet la P1 și P2 va trebui ca plata unică pe care o vă primi, sau o parte din ea, să o planifice astfel încât să primească 180 de tranșe lunare care să completeze pensia publică. Este acesta un scenariu cu adevărat realist? Pentru că, dacă nu o face, consecințele pentru nivelul său de trai vor fi semnificative. Cu cât va fi mai bătrân, cu atât va avea mai puțini bani.
Din acest motiv, cred că este regretabilă rapiditatea cu care lideri de opinie sau politici s-au pronunțat pe o temă atât de importantă și delicată în același timp. Căci planurile care vin din partea unor decidenți altminteri favorabili pensiilor private pot furniza în final un cocktail extrem de toxic care, culmea, ar putea să-i facă pe români mai săraci la pensie, nu mai bogați. Este vorba de combinația contraintuitiv periculoasă dintre creșterea contribuției la pilonul 2 și posibilitatea unei plăți unice.
Creșterea contribuției la pilonul 2 este foarte oportună, fără doar și poate. Să ne amintim că planul inițial era ca, până în 2016, contribuția la pilonul 2 să crească până la 6%. A crescut până la doar 5%, pentru ca ulterior să scadă la 3,75%. Mai nou, intenția lăudabilă este să fie crescută la 4,75%. Însă, combinate cu o plată unică a pensiei, toate aceste creșteri vor crea o problemă majoră. Cu cât vor fi distribuiți mai mulți bani în pilonul 2, cu atât mai puțini bani vor ajunge în P1 și mai puține puncte se vor acumula.
Un astfel de fenomen nu ar crea nicio problemă. Dar cu o singură condiție: ca pilonul 2 să se plătească în pereche cu pensia publică pentru a compensa (cu supramăsură) valoarea mai mică a acesteia. Însă, în condițiile în care s-ar permite o plată unică pe care mulți oameni o vor folosi pe termen scurt pentru ei înșiși, copii sau nepoți, riscul major este ca restul vieții să trăiască nu dintr-o pensie publică mică, ci dintr-o fracțiune dintr-o pensie publică mică.
Așa că mi-aș permite să sugerez ca subiectul plății pensiei private obligatorii să fie discutat la rece, departe de tentații populiste sau politicianiste. Doar pe cifre. Da, pentru sănătatea financiară a populației, este binevenită o creștere a cotizației la pilonul 2, dar haideți să facem ca și pensia privată să aibă același regim de plată ca una publica. Căci drumul spre iad e pavat cu intenții bune.
P.S. Celor care vor să înțeleagă cum poate un sistem de pensii private să fie făcut praf prin decizii populiste le recomand „Primul sistem de pensii private (pilon 2) din lume este în colaps. De ce?”
Articol apărut pe blogul autorului
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.