Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

PNRR trebuia să fie steroidul economic al României. În realitate, e mai degrabă ca o mașină sport blocată în traficul bucureștean

Masini in traficul bucurestean

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Ieri, la Luxembourg, am participat la o conferință despre transparența fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență, la invitația Curții Europene de Audit. Nici nu m-am întors bine aseară, că am aterizat direct într-o nouă dramă națională: suspendarea a 1,1 miliarde de euro din PNRR pentru România. Parcă universul are un simț al umorului destul de negru, nu-i așa? Și de aseară și până azi, pare că toți politicienii României sunt în opoziție, fiecare criticând pe partea lui această situație. Nimeni nu a fost în localitate în ultimul an de când a deraiat PNRR, nu?

PNRR-ul trebuia să fie steroidul economic post-pandemic al României. În realitate, e mai degrabă ca o mașină sport blocată în trafic(ul bucureștean) - mult potențial, zero mișcare.

Câteva observații la cald:

1. Ceasul ticăie. 2026 se apropie cu viteză, iar noi încă ne împiedicăm de jaloane basic (cei mai mulți bani s-au suspendat pentru că lucruri de bun simț, gen numiri obiective la companiile de stat sunt evitate, și nu i pentru că avem nu știu ce investiție majoră întârziată.

2. Transparența? Un cuvânt străin pentru guvernanți. Nici Comisia Europeană nu excelează aici, dar la nivel guvernamental, în România, suntem în orb. Fără informații clare, societatea civilă sau presa sunt ca un câine de pază legat la ochi. Ne trezim direct când aflăm de suspendarea plăților.

3. La Funky Citizens, am răgușit spunând că PNRR-ul e în întârziere. Analiza noastră lunară a execuției bugetare arată constant acest lucru. Și asta este doar ceea ce se vede din execuția bugetară, pe cifre globale. În realitate, probabil lucrurile stau mai rău, cred eu.

4. Banii stau, proiectele așteaptă, oportunități se pierd. E ca și cum am avea un cec în valoare de miliarde și l-am folosi pe post de semn de carte. Absorbția la nivel european, se apropie de 40%, iar unele state membre sunt la cincea cerere de plată. România abia aflat că e parțial blocată cea de-a treia.

5. La conferința de ieri, am subliniat că doar 12% din societatea civilă e mulțumită de implicarea în PNRR. Restul de 88% probabil că acum își confirmă temerile.

Ce-i de făcut?

Guvernul trebuie să dea cărțile pe față. Urgent. Să explice unde suntem cu adevărat cu PNRR, ce merge și ce nu. Avem nevoie urgentă de transparență. Guvernul trebuie să prezinte o situație clară a stadiului real al PNRR în România. Nu avem nevoie de comunicare politică, ci de date concrete - unde suntem cu investițiile? Care e planul pentru jaloanele legate de reforme? Avem vreo șansă să ne ținem de calendar? Care sunt zonele în care sunt blocate lucrurile și de ce?

Altfel, riscăm să pierdem nu doar bani, ci și încrederea că putem gestiona astfel de oportunități. Pentru că PNRR nu e doar un teanc de hârtii birocratice. E visul nostru la autostrăzi ca lumea, la spitale moderne, la școli digitalizate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Problema absorbției fondurilor europene nu se rezolvă doar prin reforme, care sunt condiții necesare dar nu suficiente. Pe lângă astea, mai trebuie bani de cofinanțare (care nu sunt puțini, atunci când vorbim de fonduri atât de mari) și mai trebuie o grămadă semnificativă de persoane care să-și spargă capul cu birocrația asociată derulării proiectelor pe aceste fonduri.
    E greu de spus exact unde este bottleneck-ul și unde este doar o temporizare cauzată de lipsa resurselor pentru programarea și derularea proiectelor.
    • Like 0
  • Razvan G check icon
    PNRR înseamnă reforme care afectează sistemul mafiot al politicienilor. Nu se accesează fonduri din care nu se poate fura. Lamentările sunt numai de forma. Cam asta e, pe scurt.
    • Like 1
    • @ Razvan G
      Francisc check icon
      Forma face fondul, domnule Răzvan G. Formal suntem mai „democrați” (nu noi, ci politicienii care ne reprezintă!) decât oricine din Europa. În fond suntem niște găinari (tot la politicieni mă refer!) care se tem să „acceseze” portofelul Uniunii ca să nu fie prinși cu mâna în sac...

      Reforme determinate de PNNR? Hai să fim serioși! Ca să nu-mi lungesc peste măsură comentariul, pun o singură întrebare: ce se va întâmpla cu România dacă o lăsăm încă un ciclu electoral la cheremul sistemului reprezentat de PSD?

      Răspund cât se poate de scurt: am belit-o, ca de obicei. Ne place belitul și țucatul în cur...
      • Like 0
  • Credeți că le pasă guvernanților? Îi doare fix în cot. O să îmbătrânim așteptând răspunsurile lor. Ei sunt bine, mersi, cu toate neamurile lor la stat, cu business-uri contractate cu statul, cu bugetul deja împărțit la neamuri, cu mandate pe viață, cu pensii speciale care îi așteaptă..... Mafia e grupă de grădiniță față de politicienii români.
    • Like 2
    • @ Dan Filip
      Francisc check icon
      Eu nu mai aștept de multă vreme răspunsuri din partea guvernanților, domnule Filip. Am înțeles, în sfîrșit, că „părerile” unui biet muritor ca mine nu contează într-o lume „democratică”. Dacă majoritatea îl vrea pe Ciolacu în scaunul de președinte, așa să fie!

      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult