Foto: substrack.com/Drepturi și strâmbe
Povestea nu e complicată. Cei de la DNA Iași au decis să țină sub atentă supraveghere niște jurnaliști, care se ocupau de documentarea unui subiect destul de interesant, constând în șpaga pe care ar fi luat-o cei de la Direcția Sanitar Veterinară din Iași pentru a aproba transporturile cu cereale ucrainiene.
Așa că statul a luat ”amenințarea” foarte în serios și a decis că telefonul jurnalistului Victor Ilie ar trebui interceptat și că el și colega lui, Luiza Vasiliu, ar trebui să fie vegheați cu simț de răspundere, îndeaproape, când ies prin parc sau își cumpără de mâncare sau când stau de vorbă pe stradă. Practic, pentru că niște oameni își făceau treaba, a fost nevoie ca statul să mobilizeze resurse serioase ca să fie sigur că niște jurnaliști în exercițiul profesiei nu distrug democrația și nu atentează la idealurile nobile de dreptate ale statului român.
Sigur, putem presupune că lucrând undercover, poate într-o primă etapă, nu se știa că mandatul de filaj și interceptare viza niște jurnaliști, dar ulterior, înțelegem că procurorul a menționat acest aspect judecătorului de drepturi și libertăți, care a prelungit mandatele cu încă 30 de zile.
Privind un pic asupra dosarului, observăm că statul român a aflat lucruri importante despre cei doi jurnaliști, cheltuind resursă semnificativă, că nu e chiar ieftin să pui câțiva oameni pe urmele altora. Probabil costă cam cât costau gărzile de corp ale lui Georgescu la prețul pieței. Și astfel, procurorii au putut afla pe unde se plimbă cei doi jurnaliști, de unde își iau de mâncare, de unde își iau copilul de la creșă, unde se întâlnesc cu sursele. Ba chiar a deconspirat niște surse, în mod deontologic și just, că asta face statul de drept cu avertizorii de integritate: îi pune în pericol.
Sigur, altfel ar fi stat lucrurile dacă Victor Ilie și Luiza Vasiliu ar fi conspirat împotriva ordinii constituționale. Sau dacă ar fi fondat o organizație extremistă cu particularități legionare, deschizând filiale în 37 de județe. Sau dacă s-ar fi întâlnit cu mercenari ca să împrumute bani pentru o lovitură de stat. Sau dacă ar primit în dar mașini de lux de la asasini plătiți. Atunci sigur nu era o problemă și nu era nevoie de cheltuiala asta suplimentară a statului. Atunci nu i-ar fi băgat nimeni în seamă. Sau dacă, prin absurd, cineva îi observa, probabil s-ar fi deschis un dosărel care ar fi fost apoi încuiat în sertarul cu dosărele pe care nu le ia nimeni în serios, dacă nu arde țara la propriu. Oricum, cei doi ar fi avut o viață mult mai privată dacă chiar ar fi comis vreo infracțiune. Dar în țara în care totul se transformă într-o glumă proastă, existența unei astfel de situații începe să ridice mari semne de îndoială asupra gradului real de democrație care mai există pe aici.
Căci libertatea presei e garanția că democrația funcționează. Or, când tu, ca stat, simți că e necesar să pui sub filaj și interceptare niște jurnaliști, atunci înseamnă că democrația e doar un cuvânt aruncat în spațiul public ca să te legitimezi în fața unora, la conferințele de presă. Situații similare mai există. În general, prin Rusia. Unde, de asemenea, potrivit multora, ar trebui să fie democrație, că și acolo sunt alegeri și pe alea chiar nu le anulează nimeni.
Alunecăm încet, dar sigur, pe o pantă foarte periculoasă. În care statul de drept pare decis să se auto-saboteze până la ultima suflare.
Oricum, a ajuns deja în punctul în care a pierdut o mare parte din încrederea puțină de care încă mai beneficia. Și azi, privind retrospectiv la abuzurile din ultimii ani exercitate asupra mai multor jurnaliști de investigație, nu poți să nu te întrebi, totuși, dacă n-o fi mai bine, în loc să ajuți statul demascând prin articole de presă putregaiul din el, să pui și tu la cale o conspirație și să trăiești liniștit cu banii de la mercenarii din Congo?
Măcar atunci știi sigur că ai și tu intimitate. Că nu te ascultă nimeni când vorbești cu părinții la telefon și nu te urmărește nimeni când te plimbi printre rafturi la supermarket. În plus, nici nu faci rău fără voia ta vreunui amărât care și-a făcut curaj să vorbească despre corupția din statul pe care și el, ca orice naiv, vrea să îl ajute.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
De fiecare dată când vreun "formator de opinie" se lamentează despre "starea justiției" îmi face o deosebită plăcere să-i amintesc de minunatele zile ale ieșitului tefelistic în stradă întru apărarea "justiției independente"! :D
Aveți fix ce v-ați dorit: o castă care nu dă socoteală nimănui, indiferent câte abuzuri comite, care este răsplătită regește pentru aportul său deosebit pentru societate!
Ghinion!