Vă spuneam de locul acela foarte special, pe care nu-l accesez aproape niciodată și despre care n-am vorbit public, pentru că, așa cum se întâmplă în cazul multor jurnaliști, am și eu familie și n-aș vrea s-o supun unor îngrijorări suplimentare. Este vorba despre secțiunea de Spam a mesageriei private. Acolo am depozitat, de-a lungul anilor, mesajele de amenințare, jignirile și calomniile la adresa mea. Ce e drept, au fost vremuri în care numărul lor era copleșitor. În ultimii ani e doar mare. Asta nu înseamnă că nu contează sau că nu doare.

După cele două reportaje-anchetă Recorder despre mățăraia producătoare de bani din corpul partidului BOR, singurul partid mereu la putere, niciodată în opoziție, și în vreme ce zeci de mii de cetățeni, cu binecuvântarea patriarhală a Marelui Alb, dau năvală la moaștele Sf. Parascheva, pozează racla cu telefonul și sfințesc măști pe pepsiglas, iar nevaccinații dau năvală în spitale ca să ocupe un loc la ATI până dau ortul popii, am vrut să scriu ceva. Dar, am renunțat, amintindu-mi o poezie pe care aș vrea să v-o spun.

Cunoscuți jurnaliști de investigație și invitați politicieni discută în episodul 2 al seriei EIDOS Talks despre piedicile prin care informații importante de interes public sunt blocate de funcționari ai statului. Invitați sunt Diana Oncioiu | Dela0.ro, Alex Nedea | Recorder, Mirela Neag | Libertatea și Attila Biro | Rise Project.

„Când am început eu să lucrez ca jurnalist de investigație, foarte puțină lume lucra cu baze de date. Am primit multe acuzații că lucrez pentru tot felul de servicii secrete, de la SRI la Mossad. Dar, de fapt, uneltele sunt foarte simple: baze de date din foarte multe țări, informații intersectate”, spune Paul Radu. (Foto: Facebook Paul Radu)

Polițiștii suspectează că bărbatul care a amenințat-o cu moartea pe jurnalista Emilia Șercan este un ofițer de Poliție angajat la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. (Foto: Inquam Photos / Raul Stef)

E un moment în care ar fi bine ca publicul să-și înțeleagă rolul de susținător, mai ales în condițiile în care piața românească de media nu e deloc pregătită pentru introducerea unor taxe/ abonamente care ar putea susține măcar în parte proiectele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Mișcarea civică Inițiativa România a făcut publică o analiză privind situația contractelor cu statul ale companiei Hexi Pharma în perioada 2012-2015. Potrivit acesteia, Hexi Pharma a avut în 2015, anul în care a avut loc incendiul de la Colectiv, 20 de contracte cu Spitalul de Arși cu o valoare totală de 26.150,7 de euro, acestea fiind obținute prin încredințare directă (Foto: initiativaromania.ro)

„Firma are, să spunem, 100 de acțiuni, toate sunt trecute pe o foaie de hârtie și cel care are foaia de hârtie în buzunar este proprietarul companiei. În acel moment, îți e practic imposibil să afli din informație publică cine are acea hârtie în buzunar”, explică Paul Radu