Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Poate România învăţa din eşecul Bulgariei privind plata defalcată a TVA?

Bulgăroaică

Foto: Inquam Photos/ Dan Porcuțan

Autorităţile române au anunţat că s-au inspirat din modelele altor ţări în ceea ce priveşte noul sistem de plată defalcată a TVA. Însă Italia şi Polonia, la care s-a tot făcut referire în ultima vreme, au sisteme opţionale sau aplicate în domenii limitate, cu respectarea prevederilor directive europene în materie de TVA.

Consultanţii fiscali de la Taxhouse au identificat însă un model mai aproape de România, şi anume la vecinii bulgari, care au trecut deja prin această experienţă. În anul anul 2003, cu 4 ani înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria a implementat un sistem de plată defalcată a TVA aproape identic cu cel care se vrea introdus în România. Chiar şi motivaţia introducerii a fost similară: reducerea evaziunii fiscale în domeniul TVA şi creşterea gradului de colectare a TVA la bugetul statului. A reuşit însă acest sistem să aibă efectele scontate cu privire la evaziune?

Cum funcţiona modelul bulgăresc şi cum se compară el cu cel intenţionat a fi introdus în România?

Cristian Rădulescu, partener la Taxhouse, ne-a explicat că în Bugaria doar plăţile mai mari de 1.000 BGN trebuiau să treacă obligatoriu prin contul de TVA. El crede că este posibil că autorităţile bulgare să se fi gândit mai mult la impactul asupra IMM-urilor şi la faptul că marea evaziune în materie de TVA nu se face cu sume derizorii.

Aplicau şi bulgarii o serie de beneficii pentru cei care deschideau un cont de TVA. Dar ele erau mai consistente decât cele prevăzute de Ordonanţa 23/2017. De exemplu, dreptul la rambursarea TVA era garantat, iar perioada de rambursare a TVA era redusă, ceea ce nu este cazul pentru firmele româneşti care vor aplica noul sistem şi care vor trebui să aştepte rambursările în continuare. În practică, acestea durează mult peste cele 45 de zile prevăzute de legislaţia actuală românească.

Însă, aşa cum a anticipat şi mediul de afaceri din România, dezavantajele descoperite în timp de contribuabilii bulgari au fost de fapt legate de blocarea sumelor de bani în aceste conturi de TVA şi împovărarea administrativă ridicată, la care s-au adăugat costuri de finanţare mult mai mari decât cele anticipate – în primul an de implementare nivelul încasărilor bugetare a crescut doar cu 0,52% în ceea ce priveşte tranzacţiile domestice. La câţiva ani de la implementare, s-a constatat că sistemul nu funcţionează, rezultatele aşteptate întârziind să apară, creşterile de sume colectate la nivelul bugetului de stat din Bulgaria fiind imateriale, astfel că sistemul a fost eliminat în 2006, chiar înainte de aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană.

Potrivit unui studiu publicat în anul 2006, la 3 ani de la introducerea sistemului în Bulgaria, de către dl. Konstantin Pashev, de la Centrul pentru Studiul Democraţiei, Doctor în Economie şi Filozofie, membru al Comisiei Europene, sistemul a eşuat în primul rând în a elimina fraudă organizată în domeniul TVA. Reţelele comerciale în care erau incluse firme de tip fantomă au găsit metode alternative de a evita obligaţiile de TVA, chiar şi în cadrul noului sistem de plata prin conturile de TVA. În studiul dlui. Konstantin Pashev sunt prezentate schemele şi metodele clasice prin care se frauda sistemul de TVA bulgăresc, chiar şi după introducerea plăţii defalcate de TVA.

Eşecul măsurilor adoptate de România în combaterea fraudei din TVA

România încearcă acum aplicarea aceluiaşi mecanism care nu a dat roade în Bulgaria. De ce ar funcţiona acum la noi şi nu a funcţionat atunci la ei? Ca şi în cazul Bulgariei, problema gradului scăzut de colectare din TVA în România nu este una nouă.

Ce a făcut România în trecut în privinţa evaziunii în materie de TVA? Iată câteva măsuri explicate de experţii Taxhouse:

- a aplicat taxarea inversă în anumite domenii – măsura a fost eficientă şi apreciată de mediul de afaceri pentru că nu a determinat un impact negativ (poate doar mutarea rambursărilor de TVA de la anumiţi jucători la alţii);

- a aplicat anularea codului de înregistrare în scopul TVA (de exemplu pentru contribuabilii declaraţi inactivi) cu refuzarea dreptului de deducere a TVA atât pentru contribuabilii cărora le-a fost anulat codul, cât şi pentru beneficiarii acestora. Cazul anulării codului de TVA şi refuzarea dreptului de deducere a TVA pe motiv că o persoană impozabilă este declarată inactivă a ajuns şi pe masa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-101/16 Paper Consult. Până în prezent, în această cauză a fost emisă doar Opinia Avocatului General Paolo Mengozzi şi ea este tranşantă: o astfel de măsură încalcă principiile fundamentale ale UE în materie de TVA, iar România a menţinut totuşi multă vreme această prevedere care încalcă legislaţia UE; Mai mult, reprezentanţii României au solicitat limitarea în timp a efectelor hotărârii pronunţate de Curte, invocând „consecinţe financiare grave care ar surveni dacă, în urma hotărârii Curţii, ar trebui să se acorde deducerea TVA tuturor operatorilor economici care au încheiat tranzacţii cu operatori declaraţi inactivi după anul 2007” şi estimând pagubele iminente la mai mult de 0,5% din PIB. Decizia Avocatului General este la fel de tranşantă şi în această privinţă. Mai mult, reprezentaţii României admit şi argumentează în dosarul trimis către Curte că se dorea chiar „eliminarea de pe piaţă a contribuabililor inactivi”.

- A îngreunat excesiv procedura înregistrării în scopul TVA (declaraţia D088) bazată pe o legislaţie fiscală ce a acordat autorităţilor fiscale dreptul de analiză subiectivă asupra capacităţii şi intenţiei de desfăşurare a activităţii economice; mai mult, a anulat coduri de TVA valabile ale unor contribuabili, pe motive legate de neactualizarea adreselor sau datelor administratorilor; prevederea legată de capacitatea şi intenţia de a desfăşura activităţi economice a fost recent eliminată din Codul fiscal, eliminare salutată de mediul de afaceri, însă procedura practică de înregistrare în scopuri de TVA rămâne în continuare o barieră în privinţa înregistrărilor de TVA. 

Ce se mai poate face totuşi în privinţa plăţii defalcate de TVA?

Studiile efectuate la nivel european în materie de măsuri pentru combaterea evaziunii în privinţa TVA menţionează că un astfel de sistem necesită o investiţie iniţială semnificativă şi o lungă perioadă de implementare, ceea ce s-ar traduce într-o infrastructură ANAF şi a Trezoreriei într-o „formă maximă” de dotare tehnică şi cu capital uman.

Ca atare, specialiştii Taxhouse consideră că, în acest moment, ar trebuie prelungită perioada de aplicare opţională a noului sistem până la un moment oportun, de minimum 12-18 luni de implementare, în care să se analizeaze numărul contribuabililor înscrişi opţional în sistem, problemele apărute în implementarea acestui sistem la nivelul firmelor, băncilor, ANAF şi Trezoreriei, precum şi efectul real de creştere a gradului de colectare a TVA la buget şi de combatere a evaziunii fiscale. Ulterior, în măsura în care costurile implementării la nivel naţional sunt mai mici decât beneficiile rezultate în privinţa colectării TVA la buget, sistemul ar putea deveni obligatoriu peste un anumit plafon, însă doar după consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene.

Mai mult, principiul proporţionalităţii ar trebui respectat în privinţa dreptului companiilor de a-şi folosi propriile resurse blocate în aceste conturi de TVA, în măsura în care termenul legal de trei zile nu va fi respectat în practică, şi anume să se ajusteze nivelul penalităţilor aşa încât ele să fie egal aplicabile contribuabililor şi autorităţilor, pentru erori similare. În plus, penalităţile de orice fel ar trebui eliminate cel puţin în primul an de aplicare a sistemului de plată defalcată a TVA.

Legislaţia ar trebui oricum clarificată imediat în privinţa modalităţii de aplicare a sistemului în perioada opţională, atunci când un contribuabil optează pentru aplicarea sistemului, însă furnizorii şi clienţii acestuia nu optează să-l aplice. În plus, ar trebuie să se clarifice şi corecteze regulile eronate cu privire la cesiunile de creanţă şi impactul asupra transferării sumelor în contul de TVA, având în vedere că astel de operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a TVA în marea lor majoritate.

Separat, investitorii străini (europeni şi non-europeni) care s-au înregistrat deja în scopuri de TVA în România pentru tranzacţii efectuate pe teritoriul României sunt în acest moment bulversaţi şi iau în calcul închiderea afacerilor din România începând cu 1 ianuarie 2018, pentru că statul român nu are pârghiile legale să îi oblige să îşi deschidă conturi bancare în România şi nici nu credem că băncile din afara României vor intra în sistemul de plata defalcată a TVA din România. Reamintim pe această cale că potrivit art. 63 din Tratatul de funţionare a Uniunii Europene „sunt interzise orice restricţii privind plăţile între statele membre, precum şi între statele membre şi ţările terţe”

Concluzii

În locul aplicării obligatorii şi generalizate a unui sistem de plată defalcată a TVA, fără o pregătire prealabilă semnificativă şi investiţii în sistemul de operare al ANAF şi al Trezoreriei, statul român ar trebui să ia în calcul alte metode eficiente de combatare a fraudei de TVA în România – extinderea taxării inverse la alte domenii de aplicare, urgentarea introducerii caselor de marcat conectate la infrastructura ANAF, introducerea sistemelor de facturare conectate la infrastructura ANAF, o inspecţie fiscală eficientă şi care să ţintească contribuabilii şi zonele de fraudă în timp real, mai ales în condiţiile în care avem de multă vreme deja o formă extinsă a formularului 394 privind tranzacţiile locale prin care se raportează toate operaţiunile desfăşurate între plătitorii de TVA, tocmai cu scopul uşurării controlului fiscal şi al identificării evazioniștilor în domeniul TVA.

Experienţa Bulgariei a arătat că aceeaşi reţeta care se doreşte a fi implementată şi în România nu a funcţionat într-un stat care este mult mai aproape de România ca dezvoltare şi context istoric, economic şi cultural decât alte state din vestul Europei. Ca atare, ar trebui să învăţăm din experienţa Bulgariei şi nu să o ignorăm prin aplicarea unor măsuri experimentale fără o analiză de impact serioasă.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • A venit,din pacate,si replica lui Tudose: am pacalit noi FMI-ul,cine sunt astia de la Taxhouse?
    • Like 0


Îți recomandăm

Savana Unistrat

În loc de două sau trei, mai bine nu folosești decât un strat. Dacă auzi tot mai multe persoane în jurul tău care utilizează adverbul decât în preajma unui verb doar la forma negativă și prieteni care nu plasează din cauza decât într-un context negativ, atunci toate acestea s-ar putea să se întâmple datorită lecției naționale de gramatică și lexic la care am luat parte în ultima vreme în timp ce urmăream pauzele publicitare de la televizor sau reclama de pe website-urile preferate.

Citește mai mult

startup - Getty Images

„Cine să vină, mamă, la Costești?" Când le-a spus că vrea să se întoarcă din Germania, unde lucra de 10 ani ca avocat, iar soțul ei ca arhitect, și că vor să își deschidă o pensiune în comuna Costești, părinții Otiliei Loidl nu și-au ascuns scepticismul. (Foto Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

România asigurată- infografic 1

„România asigurată” este un alt fel de ABC, în țara tinereții fără bătrânețe și vieții fără de moarte. Conform studiilor, doar 6% dintre români economisesc în perioada în care muncesc pentru timpul în care ies la pensie. Procentul celor care se gândesc să-și facă asigurare de viață este de doar 2-3% „România asigurată” vorbește despre temerile, dar și despre percepțiile românilor în ceea ce privește asigurările de viață.

Citește mai mult